1 P alabras del Predicador, hijo de David, rey en Jerusalén.

Cuvintele Eclesiastului, fiul lui David, împăratul Ierusalimului.

2 V anidad de vanidades, dice el Predicador, vanidad de vanidades, todo es vanidad.

O, deşertăciune a deşertăciunilor, zice Eclesiastul, o deşertăciune a deşertăciunilor! Totul este deşertăciune.

3 ¿ Qué provecho recibe el hombre de todo el trabajo con que se afana bajo el sol ?

Ce folos are omul din toată truda pe care şi -o dă supt soare?

4 U na generación va y otra generación viene, mas la tierra permanece para siempre.

Un neam trece, altul vine, şi pămîntul rămîne vecinic în picioare.

5 E l sol sale y el sol se pone, a su lugar se apresura, y de allí vuelve a salir.

Soarele răsare, apune şi aleargă spre locul de unde răsare din nou.

6 S oplando hacia el sur, y girando hacia el norte, girando y girando va el viento; y sobre sus giros el viento regresa.

Vîntul suflă spre miază-zi, şi se întoarce spre miază-noapte; apoi iarăş se întoarce, şi începe din nou aceleaşi rotituri.

7 T odos los ríos van hacia el mar, y el mar no se llena; al lugar donde los ríos fluyen, allí vuelven a fluir.

Toate rîurile se varsă în mare, şi marea tot nu se umple: ele aleargă necurmat spre locul de unde pornesc, ca iarăş să pornească de acolo.

8 T odas las cosas son fatigosas, el hombre no puede expresar las. No se sacia el ojo de ver, ni se cansa el oído de oír.

Toate lucrurile sînt într'o necurmată frămîntare, aşa cum nu se poate spune; ochiul nu se mai satură privind, şi urechea nu oboseşte auzind.

9 L o que fue, eso será, y lo que se hizo, eso se hará; no hay nada nuevo bajo el sol.

Ce a fost, va mai fi, şi ce s'a făcut, se va mai face; nu este nimic nou supt soare.

10 ¿ Hay algo de que se pueda decir: Mira, esto es nuevo? Ya existía en los siglos que nos precedieron.

Dacă este vreun lucru despre care s'ar putea spune:,, Iată ceva nou!`` de mult lucrul acela era şi în veacurile dinaintea noastră.

11 N o hay memoria de las cosas primeras ni tampoco de las postreras que sucederán; no habrá memoria de ellas entre los que vendrán después. Vanidad del saber

Nimeni nu-şi mai aduce aminte de ce a fost mai înainte; şi ce va mai fi, ce se va mai întîmpla mai pe urmă nu va lăsa nici o urmă de aducere aminte la cei ce vor trăi mai tîrziu.

12 Y o, el Predicador, he sido rey sobre Israel en Jerusalén.

Eu, Eclesiastul, am fost împărat peste Israel, în Ierusalim.

13 Y apliqué mi corazón a buscar e investigar con sabiduría todo lo que se ha hecho bajo el cielo. Tarea dolorosa dada por Dios a los hijos de los hombres para ser afligidos con ella.

Mi-am pus inima să cercetez şi să adîncesc cu înţelepciune tot ce se întîmplă supt ceruri: iată o îndeletnicire plină de trudă, la care supune Dumnezeu pe fiii oamenilor.

14 H e visto todas las obras que se han hecho bajo el sol, y he aquí, todo es vanidad y correr tras el viento.

Am văzut tot ce se face supt soare; şi iată că totul este deşertăciune şi goană după vînt!

15 L o torcido no puede enderezarse, y lo que falta no se puede contar.

Ce este strîmb, nu se poate îndrepta, şi ce lipseşte nu poate fi trecut la număr.

16 Y o me dije: He aquí, yo he engrandecido y aumentado la sabiduría más que todos los que estuvieron antes de mí sobre Jerusalén; mi corazón ha contemplado mucha sabiduría y conocimiento.

Am zis în mine însumi:,, Iată că am sporit şi am întrecut în înţelepciune pe toţi cei ce au stăpînit înaintea mea peste Ierusalim, şi mintea mea a văzut multă înţelepciune şi ştiinţă.

17 Y apliqué mi corazón a conocer la sabiduría y a conocer la locura y la insensatez; me di cuenta de que esto también es correr tras el viento.

Mi-am pus inima să cunosc înţelepciunea, şi să cunosc prostia şi nebunia. Dar am înţeles că şi aceasta este goană după vînt.

18 P orque en la mucha sabiduría hay mucha angustia, y quien aumenta el conocimiento, aumenta el dolor.

Căci unde este multă înţelepciune, este şi mult necaz, şi cine ştie multe, are şi multă durere.