1 ¿ Por qué, oh Señor, te mantienes alejado, y te escondes en tiempos de tribulación?

Pentruce stai aşa de departe, Doamne? Pentruce Te ascunzi la vreme de necaz?

2 C on arrogancia el impío acosa al afligido; ¡que sea atrapado en las trampas que ha urdido!

Cel rău, în mîndria lui, urmăreşte pe cei nenorociţi, şi ei cad jertfă curselor urzite de el.

3 P orque del deseo de su corazón se jacta el impío, y el codicioso maldice y desprecia al Señor.

Căci cel rău se făleşte cu pofta lui, iar răpitorul batjocoreşte şi nesocoteşte pe Domnul.

4 E l impío, en la altivez de su rostro, no busca a Dios. Todo su pensamiento es: No hay Dios.

Cel rău zice cu trufie:,, Nu pedepseşte Domnul! Nu este Dumnezeu!`` Iată toate gîndurile lui.

5 S us caminos prosperan en todo tiempo; tus juicios, oh Dios, están en lo alto, lejos de su vista; a todos sus adversarios los desprecia.

Treburile îi merg bine în orice vreme; judecăţile Tale sînt prea înalte pentru el, ca să le poată vedea, şi suflă cu dispreţ împotriva tuturor protivnicilor lui.

6 D ice en su corazón: No hay quien me mueva; por todas las generaciones no sufriré adversidad.

El zice în inima lui:,, Nu mă clatin, în veci sînt scutit de nenorocire!``

7 L lena está su boca de blasfemia, engaño y opresión; bajo su lengua hay malicia e iniquidad.

Gura îi este plină de blesteme, de înşelătorii şi de vicleşuguri; şi supt limbă are răutate şi fărădelege.

8 S e sienta al acecho en las aldeas, en los escondrijos mata al inocente; sus ojos espían al desvalido.

Stă la pîndă lîngă sate, şi ucide pe cel nevinovat în locuri dosnice: ochii lui pîndesc pe cel nenorocit.

9 A cecha en el escondrijo como león en su guarida; acecha para atrapar al afligido, y atrapa al afligido arrastrándolo a su red.

Stă la pîndă în ascunzătoarea lui, ca leul în vizuină: stă la pîndă să prindă pe cel nenorocit. Îl prinde, şi -l trage în laţul lui:

10 S e agazapa, se encoge, y los desdichados caen en sus garras.

se îndoaie, se pleacă, şi -i cad săracii în ghiare!

11 D ice en su corazón: Dios se ha olvidado; ha escondido su rostro; nunca verá nada.

El zice în inima lui:,, Dumnezeu uită! Îşi ascunde Faţa şi în veac nu va vedea!``

12 L evántate, oh Señor; alza, oh Dios, tu mano. No te olvides de los pobres.

Scoală-Te, Doamne, Dumnezeule, ridică mîna! Nu uita pe cei nenorociţi!

13 ¿ Por qué ha despreciado el impío a Dios ? Ha dicho en su corazón: Tú no lo requerirás.

Pentruce să hulească cel rău pe Dumnezeu? Pentruce să zică în inima lui că Tu nu pedepseşti?

14 T ú lo has visto, porque has contemplado la malicia y la vejación, para hacer justicia con tu mano. A ti se acoge el desvalido; tú has sido amparo del huérfano.

Dar Tu vezi; căci Tu priveşti necazul şi suferinţa, ca să iei în mînă pricina lor. În nădejdea Ta se lasăcel nenorocit, şi Tu vii în ajutor orfanului.

15 Q uiebra tú el brazo del impío y del malvado; persigue su maldad hasta que desaparezca.

Zdrobeşte braţul celui rău, pedepseşte -i fărădelegile, ca să piară din ochii Tăi!

16 E l Señor es Rey eternamente y para siempre; las naciones han perecido de su tierra.

Domnul este Împărat în veci de veci; neamurile sînt nimicite din ţara Lui.

17 O h Señor, tú has oído el deseo de los humildes; tú fortalecerás su corazón e inclinarás tu oído

Tu auzi rugăciunile celor ce sufăr, Doamne! Le întăreşti inima, Îţi pleci urechea spre ei,

18 p ara vindicar al huérfano y al afligido; para que no vuelva a causar terror el hombre de la tierra.

ca să faci dreptate orfanului şi celui asuprit, şi ca să nu mai însufle groaza omul cel luat din pămînt.