1 D espués abrió Job su boca y maldijo el día de su nacimiento.

După aceea, Iov a deschis gura şi a blestemat ziua în care s'a născut.

2 Y Job dijo:

A luat cuvîntul şi a zis:

3 P erezca el día en que yo nací, y la noche que dijo: “Un varón ha sido concebido.”

Blestemată să fie ziua în care m'am născut,

4 S ea ese día tinieblas, no lo tome en cuenta Dios desde lo alto, ni resplandezca sobre él la luz.

Prefacă-se în întunerec ziua aceea, să nu se îngrijească Dumnezeu de ea din cer, şi să nu mai strălucească lumina peste ea!

5 A podérense de él tinieblas y densa oscuridad, pósese sobre él una nube, llénelo de terror la negrura del día.

S'o cuprindă întunerecul şi umbra morţii, nori groşi să vină peste ea, şi neguri de peste zi s'o înspăimînte!

6 Y en cuanto a aquella noche, apodérense de ella las tinieblas; que no se alegre entre los días del año, ni se cuente en el número de los meses.

Noaptea aceea! S'o acopere întunerecul, să piară din an, să nu mai fie numărată între luni!

7 H e aquí, sea estéril aquella noche, no entren en ella gritos de júbilo.

Da, stearpă să fie noaptea aceea, ducă-se veselia din ea!

8 M aldíganla los que maldicen el día, los que están listos para despertar a Leviatán.

Blestemată să fie de ceice blastămă zilele, de ceice ştiu să întărîte Leviatanul;

9 O scurézcanse las estrellas de su alba; que espere la luz mas no la tenga, que tampoco vea el rayar de la aurora;

să se întunece stelele din amurgul ei, în zădar să aştepte lumina, şi să nu mai vadă genele zorilor zilei!

10 p orque no cerró las puertas del vientre de mi madre, ni escondió la aflicción de mis ojos.

Căci n'a închis pîntecele care m'a zămislit, nici n'a ascuns suferinţa dinaintea ochilor mei.

11 ¿ Por qué no morí yo al nacer, o expiré al salir del vientre ?

Dece n'am murit în pîntecele mamei mele? Dece nu mi-am dat sufletul la ieşirea din pîntecele ei?

12 ¿ Por qué me recibieron las rodillas, y para qué los pechos que me dieron de mamar?

Dece am găsit genunchi cari să mă primească? Şi ţîţe cari să-mi dea lapte?

13 P orque ahora yo yacería tranquilo; dormiría, y entonces tendría descanso

Acum aş fi culcat, aş fi liniştit, aş dormi şi m'aş odihni

14 c on los reyes y los consejeros de la tierra, que reedificaron ruinas para sí;

cu împăraţii şi cei mari de pe pămînt, cari şi-au zidit falnice morminte,

15 o con príncipes que tenían oro, que llenaban sus casas de plata.

cu domnitorii cari aveau aur, şi şi-au umplut casele cu argint.

16 O como aborto desechado, yo no existiría, como los niños que nunca vieron la luz.

Sau n'aş mai fi în viaţă, aş fi ca o stîrpitură îngropată, ca nişte copii cari n'au văzut lumina!

17 A llí los impíos cesan de airarse, y allí reposan los cansados.

Acolo nu te mai necăjesc cei răi, acolo se odihnesc cei sleiţi de puteri.

18 J untos reposan los prisioneros; no oyen la voz del capataz.

Acolo cei puşi în lanţuri sînt lăsaţi toţi în pace, nu mai aud glasul asupritorului;

19 A llí están los pequeños y los grandes, y el esclavo es libre de su señor.

cel mai mic şi cel mare sînt tot una acolo, şi robul scapă de stăpînul său.

20 ¿ Por qué se da luz al que sufre, y vida al amargado de alma;

Pentru ce dă Dumnezeu lumină celui ce sufere, şi viaţă celor amăriţi la suflet,

21 a los que ansían la muerte, pero no llega, y cavan por ella más que por tesoros;

cari aşteaptă moartea şi nu vine; măcar că o doresc mai mult decît o comoară,

22 q ue se alegran sobremanera, y se regocijan cuando encuentran el sepulcro?

cari n'ar mai putea de bucurie şi de veselie, dacă ar găsi mormîntul? -

23 ¿ Por qué dar luz al hombre cuyo camino está escondido, y a quien Dios ha cercado ?

Pentruce, zic, dă El lumină omului care nu ştie încotro să meargă, pe care îl îngrădeşte Dumnezeu de toate părţile?

24 P orque al ver mi alimento salen mis gemidos, y mis clamores se derraman como agua.

Suspinurile îmi sînt hrana de toate zilele, şi jalea mi se varsă ca apa.

25 P ues lo que temo viene sobre mí, y lo que me aterroriza me sucede.

De ce mă tem, aceea mi se întîmplă; de ce mi -e frică, de aceea am parte!

26 N o tengo reposo ni estoy tranquilo, no descanso, sino que me viene turbación.

N'am nici linişte, nici pace, nici odihnă, şi necazul dă peste mine.``