1 B etter is a dry morsel and quietness with it Than a house full of feasting with strife.
Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -
2 A servant who acts wisely will rule over a son who acts shamefully, And will share in the inheritance among brothers.
Un argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.
3 T he refining pot is for silver and the furnace for gold, But the Lord tests hearts.
Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -
4 A n evildoer listens to wicked lips; A liar pays attention to a destructive tongue.
Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -
5 H e who mocks the poor taunts his Maker; He who rejoices at calamity will not go unpunished.
Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -
6 G randchildren are the crown of old men, And the glory of sons is their fathers.
Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor. -
7 E xcellent speech is not fitting for a fool, Much less are lying lips to a prince.
Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -
8 A bribe is a charm in the sight of its owner; Wherever he turns, he prospers.
Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. -
9 H e who conceals a transgression seeks love, But he who repeats a matter separates intimate friends.
Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -
10 A rebuke goes deeper into one who has understanding Than a hundred blows into a fool.
O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -
11 A rebellious man seeks only evil, So a cruel messenger will be sent against him.
Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -
12 L et a man meet a bear robbed of her cubs, Rather than a fool in his folly.
Mai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -
13 H e who returns evil for good, Evil will not depart from his house.
Celui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. -
14 T he beginning of strife is like letting out water, So abandon the quarrel before it breaks out.
Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -
15 H e who justifies the wicked and he who condemns the righteous, Both of them alike are an abomination to the Lord.
Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. -
16 W hy is there a price in the hand of a fool to buy wisdom, When he has no sense?
La ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n'are minte. -
17 A friend loves at all times, And a brother is born for adversity.
Prietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -
18 A man lacking in sense pledges And becomes guarantor in the presence of his neighbor.
Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -
19 H e who loves transgression loves strife; He who raises his door seeks destruction.
Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -
20 H e who has a crooked mind finds no good, And he who is perverted in his language falls into evil.
Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -
21 H e who sires a fool does so to his sorrow, And the father of a fool has no joy.
Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -
22 A joyful heart is good medicine, But a broken spirit dries up the bones.
O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -
23 A wicked man receives a bribe from the bosom To pervert the ways of justice.
Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -
24 W isdom is in the presence of the one who has understanding, But the eyes of a fool are on the ends of the earth.
Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. -
25 A foolish son is a grief to his father And bitterness to her who bore him.
Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -
26 I t is also not good to fine the righteous, Nor to strike the noble for their uprightness.
Nu este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -
27 H e who restrains his words has knowledge, And he who has a cool spirit is a man of understanding.
Cine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -
28 E ven a fool, when he keeps silent, is considered wise; When he closes his lips, he is considered prudent.
Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.