1 І оце Соломонові приповісті, що зібрали люди Єзекії, Юдиного царя.

Iată încă vreocîteva din Pildele lui Solomon, strînse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda. -

2 С лава Божа щоб справу сховати, а слава царів щоб розвідати справу.

Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor. -

3 Н ебо високістю, і земля глибиною, і серце царів недослідимі.

Înălţimea cerurilor, adîncimea pămîntului, şi inima împăraţilor sînt nepătrunse. -

4 Я к відкинути жужель від срібла, то золотареві виходить посудина,

Scoate zgura din argint, şi argintarul va face din el un vas ales.

5 к оли віддалити безбожного з-перед обличчя царевого, то справедливістю міцно поставиться трон його.

Scoate şi pe cel rău dinaintea împăratului, şi scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire. -

6 П еред царем не пишайся, а на місці великих не стій,

Nu te făli înaintea împăratului, şi nu lua locul celor mari;

7 б о ліпше, як скажуть тобі: Ходи вище сюди! аніж тебе знизити перед шляхетним, що бачили очі твої.

căci este mai bine să ţi se zică:,, Suie-te mai sus!`` decît să fii pogorît înaintea voivodului pe care ţi -l văd ochii. -

8 Н е спішися ставати до позову, бо що будеш робити в кінці його, як тебе засоромить твій ближній?

Nu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu ştii ce să faci, cînd te va lua la ocări aproapele tău. -

9 С удися за сварку свою з своїм ближнім, але не виявляй таємниці іншого,

Apără-ţi pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe faţă taina altuia,

10 щ об тебе не образив, хто слухати буде, і щоб не вернулась на тебе обмова твоя.

ca nu cumva, aflînd -o cineva, să te umple de ruşine, şi să-ţi iasă nume rău care să nu se mai şteargă. -

11 З олоті яблука на срібнім тарелі це слово, проказане часу свого.

Un cuvînt spus la vremea potrivită, este ca nişte mere de aur într'un coşuleţ de argint. -

12 З олотая сережка й оздоба зо щирого золота це мудрий картач для уважного уха.

Ca o verigă de aur şi o podoabă de aur curat, aşa este înţeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare. -

13 Н емов снігова прохолода в день жнив посол вірний для тих, хто його посилає, і він душу пана свого оживляє.

Ca răcoreala zăpezii pe vremea secerişului, aşa este un sol credincios pentru cel ce -l trimete: el înviorează sufletul stăpînului său.

14 Х мари та вітер, а немає дощу це людина, що чваниться даром, та його не дає.

Ca norii şi vîntul fără ploaie, aşa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui. -

15 В олодар зм'якшується терпеливістю, а м'якенький язик ломить кістку.

Prin răbdare se înduplecă un voivod, şi o limbă dulce poate zdrobi oase.

16 Я кщо мед ти знайшов, то спожий, скільки досить тобі, щоб ним не пересититися та не звернути.

Dacă dai peste miere, nu mînca decît atît cît îţi ajunge, ca să nu ţi se scîrbească şi s'o verşi din gură. -

17 З держуй ногу свою від дому твого товариша, щоб тобою він не переситивсь, і не зненавидів тебе.

Calcă rar în casa aproapelui tău, ca să nu se sature de tine şi să te urască. -

18 М олот, і меч, і гостра стріла, людина, що говорить на ближнього свого, як свідок брехливий.

Ca un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită, aşa este un om care face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său. -

19 Г нилий зуб та кульгава нога це надія на зрадливого радника в день твого утиску.

Ca un dinte stricat şi ca un picior care şchioapătează, aşa este încrederea într'un stricat la ziua necazului. -

20 Щ о здіймати одежу холодного дня, що лити оцет на соду, це співати пісні серцю засмученому.

Ca unul care îşi scoate haina pe o zi rece, sau varsă oţet pe silitră, aşa este cine cîntă cîntece unei inimi în nenorocire. -

21 Я кщо голодує твій ворог нагодуй його хлібом, а як спрагнений він водою напій ти його,

Dacă este flămînd vrăjmaşul tău, dă -i pîne să mănînce, dăcă -i este sete, dă -i apă să bea.

22 б о цим пригортаєш ти жар на його голову, і Господь надолужить тобі!

Căci făcînd aşa, aduni cărbuni aprinşi pe capul lui, şi Domnul îţi va răsplăti. -

23 В ітер північний народжує дощ, а таємний язик сердите обличчя.

Vîntul de miazănoapte aduce ploaia, şi limba clevetitoare aduce o faţă mîhnită. -

24 Л іпше жити в куті на даху, ніж з сварливою жінкою в спільному домі.

Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît să locuieşti într'o casă mare cu o nevastă gîlcevitoare. -

25 Д обра звістка з далекого краю це холодна водиця на спрагнену душу.

Ca apa proaspătă pentru un om obosit, aşa este o veste bună venită dintr'o ţară depărtată. -

26 Д жерело скаламучене чи зіпсутий потік це праведний, що схиляється перед безбожним.

Ca o fîntînă turbure şi ca un izvor stricat, aşa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău. -

27 Ї сти меду багато не добре, так досліджувати власну славу неслава.

Nu este bine să mănînci multă miere: tot aşa, nu este o cinste să alergi după slava ta însuţi. -

28 Л юдина, що стриму немає для духу свого, це зруйноване місто без муру.

Omul care nu este stăpîn pe sine, este ca o cetate surpată şi fără ziduri.