1 ه َذِهِ هِيَ أيضاً بَعضُ أمثالِ سُلَيْمانَ، وَقَدْ دَوَّنَها رِجالُ المَلِكِ حَزَقِيّا، مَلِكُ يَهُوذا:

Iată încă vreocîteva din Pildele lui Solomon, strînse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda. -

2 م َجدُ اللهِ فِي الأُمُورِ الَّتِي يُخفِيها، وَمَجدُ المُلُوكِ فِي الأُمُورِ الَّتِي يَكشِفُونَها.

Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor. -

3 ك َارتِفاعِ السَّماءِ وَكَعُمقِ الأرْضِ، تَبعُدُ قُلُوبُ المُلُوكِ عَنْ أنْ تُفحَصُ.

Înălţimea cerurilor, adîncimea pămîntului, şi inima împăraţilor sînt nepătrunse. -

4 أ زِلِ الشَّوائِبَ مِنَ الفِضَّةِ، لِكَي يَصنَعَ الصّائِغُ وِعاءً.

Scoate zgura din argint, şi argintarul va face din el un vas ales.

5 أ خرِجِ الشِّرِّيرَ مِنْ حَضرَةِ المَلِكِ فَيَثبُتَ عَرشُهُ بِالبِرِّ.

Scoate şi pe cel rău dinaintea împăratului, şi scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire. -

6 ل ا تَتَباهَ بِنَفسِكَ فِي حَضْرَةِ المَلِكِ، وَلا تَقِفْ بِيْنَ العُظَماءِ كَما لَوْ كُنْتَ رَجُلاً عَظِيماً،

Nu te făli înaintea împăratului, şi nu lua locul celor mari;

7 ل ِأنَّهُ خَيرٌ أنْ يُقالَ لَكَ: «تَعالَ إلَى الأمامِ،» مِنْ أنْ تُهانَ فِي مَجلِسِ العُظَماءِ.

căci este mai bine să ţi se zică:,, Suie-te mai sus!`` decît să fii pogorît înaintea voivodului pe care ţi -l văd ochii. -

8 ل ا تَتَسَرَّعْ فِي الاتِّهامِ، وَإلّا فَما الَّذِي سَتَفعَلُهُ عِندَما يَكشِفُ صاحِبُكَ خَطَأكَ فَيُخْزِيَكَ.

Nu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu ştii ce să faci, cînd te va lua la ocări aproapele tău. -

9 ن اقِشْ مَشاكِلَكَ مَعَ صاحِبِكَ، وَلَكِنْ لا تَكشِفْ سِرَّ غَيرِكَ،

Apără-ţi pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe faţă taina altuia,

10 ل ئلا تَتَعرَّضَ لِلْخِزيِ مِنْ سامِعِكَ، وَتَلتَصِقُ بِكَ سُمْعَةٌ سَيِّئَةٌ.

ca nu cumva, aflînd -o cineva, să te umple de ruşine, şi să-ţi iasă nume rău care să nu se mai şteargă. -

11 ا لكلامُ في وَقْتِهِ، يُشبِهُ تُفّاحاً ذَهَبِيّاً فِي وِعاءٍ فِضِّيٍّ.

Un cuvînt spus la vremea potrivită, este ca nişte mere de aur într'un coşuleţ de argint. -

12 ت َوبِيخُ الحَكيمِ يُشبِهُ حَلَقاً مِنَ الذَّهَبِ لأُذُنِهِ المُصغِيَةِ.

Ca o verigă de aur şi o podoabă de aur curat, aşa este înţeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare. -

13 ا لرَّسُولُ الأمِينُ الَّذِي يُسعِدُ قَلْبَ سَيِّدِهِ يُشبِهُ الثَّلْجَ البارِدَ فِي يَومِ الحَصادِ.

Ca răcoreala zăpezii pe vremea secerişului, aşa este un sol credincios pentru cel ce -l trimete: el înviorează sufletul stăpînului său.

14 م َنْ يَعِدُ بإعطاءِ هَدايا دُونَ أنْ يَفِي بِوَعدِهِ، يُشبِهُ غُيُوماً وَرِياحاً دُونَ مَطَرٍ.

Ca norii şi vîntul fără ploaie, aşa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui. -

15 ب ِالصَّبْرِ وَبِطُولِ البالِ يَقتَنِعُ حَتَّى الحاكِمُ، وَالكَلامُ اللَّيِّنُ لا يُقاوَمُ.

Prin răbdare se înduplecă un voivod, şi o limbă dulce poate zdrobi oase.

16 إ ذا وَجَدتَ عَسَلاً، فَكُلْ ما تَحتاجُهُ فَقَط، وَإلّا سَتَمتَلِئُ مَعِدَتُكَ وَتَتَقَيَّؤُهُ.

Dacă dai peste miere, nu mînca decît atît cît îţi ajunge, ca să nu ţi se scîrbească şi s'o verşi din gură. -

17 ل ا تُكثِرْ مِنْ زِياراتِكَ لِجارِكَ، وَإلّا فَإنَّهُ سَيُتخَمُ مِنْ رُؤْيَتِكَ وَيَنفُرُ مِنْكَ.

Calcă rar în casa aproapelui tău, ca să nu se sature de tine şi să te urască. -

18 إ ذا شَهِدْتَ بِالزُّورِ ضِدَّ جارِكَ، فَإنَّكَ تَكُونُ كَالعَصا وَالسَّيفِ وَالسَّهْمِ المَسنُونِ.

Ca un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită, aşa este un om care face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său. -

19 ا لاتِّكالُ عَلَى الغادِرِ فِي يَوْمِ الضِّيقِ مِثلُ الأكلَ عَلَى سِنٍّ مُخَلْخَلٍ، أوِ السَّيرَ عَلَى قَدَمٍ مَكْسُورَةٍ.

Ca un dinte stricat şi ca un picior care şchioapătează, aşa este încrederea într'un stricat la ziua necazului. -

20 ا لغِناءُ لِقَلْبٍ حَزِينٍ يُشبِهُ خَلْعَ المِعطَفِ فِي يَومٍ بارِدٍ، أوْ سَكْبَ الخَلَّ عَلَى الجُرْحِ.

Ca unul care îşi scoate haina pe o zi rece, sau varsă oţet pe silitră, aşa este cine cîntă cîntece unei inimi în nenorocire. -

21 إ ذا جاعَ عَدُوُّكَ فَأعْطِهِ خُبْزاً لِيَأْكُلَ، وَإذا عَطِشَ فَأعطِهِ ماءً لِيَشرَبَ.

Dacă este flămînd vrăjmaşul tău, dă -i pîne să mănînce, dăcă -i este sete, dă -i apă să bea.

22 ل ِأنَّكَ هَكَذا سَتَكُونُ كَمَنْ يَضَعُ جَمراً مُلتَهِباً عَلَى رَأْسِهِ، وَ اللهُ سَيُكافِئُكَ.

Căci făcînd aşa, aduni cărbuni aprinşi pe capul lui, şi Domnul îţi va răsplăti. -

23 ا لرِّياحُ القادِمَةُ مِنَ الشَّمالِ تَجلِبُ المَطَرَ، وَالنَّمِيمَةُ تُوَلِّدُ الغَضَبَ.

Vîntul de miazănoapte aduce ploaia, şi limba clevetitoare aduce o faţă mîhnită. -

24 أ نْ تَعِيشَ فِي رُكْنٍ مِنْ سَطْحِ المَنْزِلِ أوْ عُلِّيَتِهِ خَيرٌ لَكَ مِنْ أنْ تَعِيشَ فِي بَيتٍ واحِدٍ مَعَ زَوْجَةٍ دائِمَةِ الجِدالِ وَالخِصامِ.

Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît să locuieşti într'o casă mare cu o nevastă gîlcevitoare. -

25 ا لخَبَرُ السَّارُّ الَّذِي يَأتِي مِنْ مَسافةٍ بَعِيدَةٍ يُشبِهُ كَأْسَ ماءٍ بارِدٍ لِعَطشانَ.

Ca apa proaspătă pentru un om obosit, aşa este o veste bună venită dintr'o ţară depărtată. -

26 ا لبارُّ الذي يَخَضَعُ للشِّرِّيرِ يُشبِهُ نَبعَ ماءٍ مُعَكَّرٍ وَيَنبُوعاً مُلَوَّثاً.

Ca o fîntînă turbure şi ca un izvor stricat, aşa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău. -

27 ل َيسَ جَيِّداً أنْ تأكُلَ عَسَلاً كَثِيراً، وَلا أنْ تَبالِغَ فِي السَّعِيِ إلَى نَيلِ الإكرامِ.

Nu este bine să mănînci multă miere: tot aşa, nu este o cinste să alergi după slava ta însuţi. -

28 م َنْ لا يَضْبُطُ نَفسَهُ يُشبِهُ مَدِينَةً مَفتُوحَةً بِلا أسوارَ.

Omul care nu este stăpîn pe sine, este ca o cetate surpată şi fără ziduri.