1 ا سْمَعْ كَلِماتِي يا اللهُ! وَانتَبِهْ إلَى شَكْوايَ.

(Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat cu flautele. Un psalm al lui David.) Pleacă-Ţi urechea la cuvintele mele, Doamne! Ascultă suspinurile mele!

2 إ لَهِي وَمَلِكِي، اسْتَمِعْ لِي وَأنا أصرُخُ إلَيكَ، لأنِّي إلَيكَ أُصَلِّي.

Ia aminte la strigătele mele, Împăratul meu şi Dumnezeul meu, căci către Tine mă rog!

3 ك ُلَّ صَباحٍ أُسْمِعُ صَلاتِي إلَيكَ يا اللهُ ، أُصَلِّي إلَيكَ وَأنتَظِرُ.

Doamne, auzi-mi glasul, dimineaţa! Dimineaţa eu îmi îndrept rugăciunea spre Tine, şi aştept.

4 ل َسْتَ إلَهاً يُسَرُّ بِالشَّرِّ، وَالأشْرارُ لا يَخْشَوْنَكَ.

Căci Tu nu eşti un Dumnezeu căruia să -I placă răul; cel rău nu poate locui lîngă Tine.

5 و َالحَمقَى لا يَقِفُونَ قُدّامَكَ! أنتَ تَرفُضُ فاعِلِي الشَّرَّ.

Nebunii nu pot să stea în preajma ochilor Tăi; Tu urăşti pe cei ce fac fărădelegea,

6 ي ُهلِكُ المُتَكَلِّمِينَ بِالأكاذِيبِ. يَمقُتُ اللهُ القَتَلَةَ الَّذِينَ يَتَآمَرُونَ عَلَى الآخَرِينَ.

şi pierzi pe cei mincinoşi; Domnul urăşte pe oamenii cari varsă sînge şi înşală.

7 أ مّا أنا فَبِرَحمَتِكَ آتِي إلَى بَيتِكَ. أنحَنِي عابِداً تُجاهَ هَيكَلِكَ المُقَدَّسِ فِي خَوفٍ وَمَهابَةٍ.

Dar eu, prin îndurarea Ta cea mare, pot să intru în casa Ta, şi să mă închin cu frică în Templul Tău cel sfînt.

8 أ رْشِدْنِي يا اللهُ إلَى بِرِّكَ، فأنا مُحاطٌ بِالأعداءِ. اجعَلْ طَرِيقَكَ مُستَقِيماً أمامِي.

Doamne, călăuzeşte-mă pe calea plăcută Ţie, din pricina vrăjmaşilor mei! Netezeşte calea Ta supt paşii mei.

9 ه ُمْ لا يَنطِقُونَ بِالحَقِّ، فَإنَّ قُلُوبَهُمْ دَمارٌ. أفواهُهُمْ أشبَهُ بِقُبُورٍ مَفتُوحَةٍ. يَخدَعُونَ النّاسَ بِألسِنَتِهِمُ النّاعِمَةِ.

Căci nu este nimic adevărat în gura lor; inima le este plină de răutate, gîtlejul le este un mormînt deschis, şi pe limbă au vorbe linguşitoare.

10 ع اقِبْهُمْ يا اللهُ! مُؤامَراتُهُمْ سَتُدَمِّرُهُمْ. اسْحَقْهُمْ يا اللهُ بِسَبَبِ كَثْرَةِ مَعاصِيهِمْ. لِأنَّهُمْ تَمَرَّدُوا عَلَيكَ.

Loveşte -i ca pe nişte vinovaţi, Dumnezeule! Fă -i să cadă prin înseşi sfaturile lor. Prăbuşeşte -i în mijlocul păcatelor lor fără număr! Căci se răzvrătesc împotriva Ta.

11 أ مّا الَّذِينَ يَتَّكِلُونَ عَلَيكَ فَسَيَفرَحُونَ! إلَى الأبَدِ سَيَبتَهِجُونَ. احْمِ مُحِبِّي اسْمِكَ، فَيَبْتَهِجُونَ بِكَ.

Atunci toţi cei ce se încred în Tine, se vor bucura, se vor veseli totdeauna, căci Tu îi vei ocroti. Tu vei fi bucuria celorce iubesc Numele Tău.

12 ح ِينَ تُبارِكُ المُستَقِيمِينَ يا اللهُ ، فَكَأنَّكَ سِياجٌ يُحِيطُ بِهِمْ.

Căci Tu binecuvintezi pe cel neprihănit, Doamne, şi -l înconjuri cu bunăvoinţa Ta, cum l-ai înconjura cu un scut.