1 غ َضِبْتَ مِنّا يا اللهُ. رَفَضْتَنا وَضَرَبْتَنا بِقُوَّةٍ. فَأعِدْ عافِيَتَنا إلَينا.

(Către mai marele cîntăreţilor. Se cîntă ca şi,, Crinul mărturiei``. O cîntare de laudă a lui David, spre învăţătură. Făcută cînd purta război cu Sirienii din Mesopotamia şi cu Sirienii din Ţoba şi cînd s'a întors Ioab şi a bătut în Valea Sării douăsprezece mii de Edomiţi.) Dumnezeule, ne-ai lepădat, ne-ai împrăştiat, şi Te-ai mîniat: ridică-ne iarăş!

2 أ نتَ زَلزَلتَ الأرْضَ وَشَقَّقْتَها تَحتَنا. فَأَصلِحْها لأنَّها تَتَهاوَى!

Ai cutremurat pămîntul, l-ai despicat; drege -i spărturile, căci se clatină!

3 أ عطَيتَ شَعبَكَ مَتاعِبَ كَثِيرَةً، وَنَحنُ كَالسُّكارَى نَتَرَنَّحُ مِنْ تَأثِيرِها.

Ai făcut pe poporul Tău să treacă prin lucruri grele, ne-ai adăpat cu un vin de amorţire.

4 أ عطَيتَ لِخائِفِيكَ رايَةً لِيَلتَفُّوا حَولَها ضِدَّ العَدُوِّ. سِلاهْ

Ai dat celorce se tem de Tine un steag, ca să -l înalţe spre biruinţa adevărului. -

5 خ َلِّصْنِي بِيَمِينِكَ، استَجِبْ لِصَلاتِي وَخَلِّصِ الَّذِينَ تُحِبُّهُمْ.

Pentruca prea iubiţii Tăi să fie izbăviţi, scapă-ne prin dreapta Ta, şi ascultă-ne!

6 ق الَ اللهُ فِي هَيكَلِهِ: «سَأربَحُ المَعرَكَةَ وَأبتَهِجُ! سَأُعْطِي شَكِيمَ حِصَّةً لِمَنْ أُرِيدُ، وَسَأُقَسِّمُ وادِي سُكُّوتَ.

Dumnezeu a zis în sfinţenia Lui:,, Voi ieşi biruitor, voi împărţi Sihemul, şi voi măsura valea Sucot.

7 ل ِي سَتَكُونُ جِلعادُ، وَكَذَلِكَ مَنَسَّى. أفْرايِمُ خُوذَتِي، وَيَهُوذا صَولَجانُ مُلْكِي.

Al Meu este Galaadul, al Meu este Manase; Efraim este tăria capului Meu, iar Iuda, toiagul Meu de cîrmuire:

8 م ُوآبُ مِغسَلَةُ قَدَمَيَّ، وَأُدُومُ حَيْثُ أخلَعُ حِذائِي. وَفِي فِلِسْطِيَةَ يُدَوِّي هُتافُ انتِصارِي.»

Moab este ligheanul în care Mă spăl: peste Edom Îmi arunc încălţămintea: ţara Filistenilor strigă de bucurie din pricina Mea!`` -

9 ل َكِنِّي أقُولُ، مَنْ سَيَأْخُذُنِي إلَى المَدِينَةِ المُحَصَّنَةِ؟ مَنْ سَيَقُودُنِي إلَى أدُومَ؟

Cine mă va duce în cetatea întărită? Cine mă va duce la Edom?

10 أ لَستَ أنتَ مَنْ هَجَرتَنا، يا اللهُ؟ ألَستَ تَرفُضُ الخُرُوجَ إلَى المَعرَكَةِ مَعَ جُيُوشِنا؟

Oare nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai lepădat, şi nu mai ieşi, Dumnezeule, cu oştirile noastre?

11 أ عِنّا فَنَتَخَلَّصَ مِنَ العَدُوِّ! فَعَونُ البَشَرِ بِلا فائِدَةٍ!

Dă-ne ajutor, ca să scăpăm din necaz! Căci ajutorul omului este zădarnic.

12 أ مّا بِعَونِ اللهِ فَنَنتَصِرُ. إذْ هُوَ يَدُوسُ أعداءَنا.

Cu Dumnezeu vom face isprăvi mari, şi El va zdrobi pe vrăjmaşii noştri.