1 T hese also are proverbs of Solomon, which the men of Hezekiah king of Judah copied out.

Iată încă vreocîteva din Pildele lui Solomon, strînse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda. -

2 I t is the glory of God to conceal a thing; But the glory of kings is to search out a matter.

Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor. -

3 A s the heavens for height, and the earth for depth, So the heart of kings is unsearchable.

Înălţimea cerurilor, adîncimea pămîntului, şi inima împăraţilor sînt nepătrunse. -

4 T ake away the dross from the silver, And there cometh forth a vessel for the refiner:

Scoate zgura din argint, şi argintarul va face din el un vas ales.

5 T ake away the wicked from before the king, And his throne shall be established in righteousness.

Scoate şi pe cel rău dinaintea împăratului, şi scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire. -

6 P ut not thyself forward in the presence of the king, And stand not in the place of great men:

Nu te făli înaintea împăratului, şi nu lua locul celor mari;

7 F or better is it that it be said unto thee, Come up hither, Than that thou shouldest be put lower in the presence of the prince, Whom thine eyes have seen.

căci este mai bine să ţi se zică:,, Suie-te mai sus!`` decît să fii pogorît înaintea voivodului pe care ţi -l văd ochii. -

8 G o not forth hastily to strive, Lest thou know not what to do in the end thereof, When thy neighbor hath put thee to shame.

Nu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu ştii ce să faci, cînd te va lua la ocări aproapele tău. -

9 D ebate thy cause with thy neighbor himself, And disclose not the secret of another;

Apără-ţi pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe faţă taina altuia,

10 L est he that heareth it revile thee, And thine infamy turn not away.

ca nu cumva, aflînd -o cineva, să te umple de ruşine, şi să-ţi iasă nume rău care să nu se mai şteargă. -

11 A word fitly spoken Is like apples of gold in network of silver.

Un cuvînt spus la vremea potrivită, este ca nişte mere de aur într'un coşuleţ de argint. -

12 A s an ear-ring of gold, and an ornament of fine gold, So is a wise reprover upon an obedient ear.

Ca o verigă de aur şi o podoabă de aur curat, aşa este înţeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare. -

13 A s the cold of snow in the time of harvest, So is a faithful messenger to them that send him; For he refresheth the soul of his masters.

Ca răcoreala zăpezii pe vremea secerişului, aşa este un sol credincios pentru cel ce -l trimete: el înviorează sufletul stăpînului său.

14 A s clouds and wind without rain, So is he that boasteth himself of his gifts falsely.

Ca norii şi vîntul fără ploaie, aşa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui. -

15 B y long forbearing is a ruler persuaded, And a soft tongue breaketh the bone.

Prin răbdare se înduplecă un voivod, şi o limbă dulce poate zdrobi oase.

16 H ast thou found honey? eat so much as is sufficient for thee, Lest thou be filled therewith, and vomit it.

Dacă dai peste miere, nu mînca decît atît cît îţi ajunge, ca să nu ţi se scîrbească şi s'o verşi din gură. -

17 L et thy foot be seldom in thy neighbor's house, Lest he be weary of thee, and hate thee.

Calcă rar în casa aproapelui tău, ca să nu se sature de tine şi să te urască. -

18 A man that beareth false witness against his neighbor Is a maul, and a sword, and a sharp arrow.

Ca un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită, aşa este un om care face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său. -

19 C onfidence in an unfaithful man in time of trouble Is like a broken tooth, and a foot out of joint.

Ca un dinte stricat şi ca un picior care şchioapătează, aşa este încrederea într'un stricat la ziua necazului. -

20 A s one that taketh off a garment in cold weather, and as vinegar upon soda, So is he that singeth songs to a heavy heart.

Ca unul care îşi scoate haina pe o zi rece, sau varsă oţet pe silitră, aşa este cine cîntă cîntece unei inimi în nenorocire. -

21 I f thine enemy be hungry, give him bread to eat; And if he be thirsty, give him water to drink:

Dacă este flămînd vrăjmaşul tău, dă -i pîne să mănînce, dăcă -i este sete, dă -i apă să bea.

22 F or thou wilt heap coals of fire upon his head, And Jehovah will reward thee.

Căci făcînd aşa, aduni cărbuni aprinşi pe capul lui, şi Domnul îţi va răsplăti. -

23 T he north wind bringeth forth rain: So doth a backbiting tongue an angry countenance.

Vîntul de miazănoapte aduce ploaia, şi limba clevetitoare aduce o faţă mîhnită. -

24 I t is better to dwell in the corner of the housetop, Than with a contentious woman in a wide house.

Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît să locuieşti într'o casă mare cu o nevastă gîlcevitoare. -

25 A s cold waters to a thirsty soul, So is good news from a far country.

Ca apa proaspătă pentru un om obosit, aşa este o veste bună venită dintr'o ţară depărtată. -

26 A s a troubled fountain, and a corrupted spring, So is a righteous man that giveth way before the wicked.

Ca o fîntînă turbure şi ca un izvor stricat, aşa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău. -

27 I t is not good to eat much honey: So for men to search out their own glory is grievous.

Nu este bine să mănînci multă miere: tot aşa, nu este o cinste să alergi după slava ta însuţi. -

28 H e whose spirit is without restraint Is like a city that is broken down and without walls.

Omul care nu este stăpîn pe sine, este ca o cetate surpată şi fără ziduri.