1 C all now; is there any that will answer thee? And to which of the holy ones wilt thou turn?

Strigă acum! Cine îţi va răspunde? Căruia dintre sfinţi îi vei vorbi?

2 F or vexation killeth the foolish man, And jealousy slayeth the silly one.

Nebunul piere ucis de mînia lui, prostul moare ucis de aprinderea lui.

3 I have seen the foolish taking root: But suddenly I cursed his habitation.

Am văzut pe un nebun prinzînd rădăcină; apoi deodată i-am blestemat locuinţa.

4 H is children are far from safety, And they are crushed in the gate, Neither is there any to deliver them:

Fiii lui n'au noroc, sînt călcaţi în picioare la poartă, şi nimeni nu i scapă!

5 W hose harvest the hungry eateth up, And taketh it even out of the thorns; And the snare gapeth for their substance.

Secerişul lui este mîncat de cei flămînzi, cari vin să -l ia chiar şi din spini, şi averile lui sînt înghiţite de oameni însetaţi.

6 F or affliction cometh not forth from the dust, Neither doth trouble spring out of the ground;

Nenorocirea nu răsare din ţărînă, şi suferinţa nu încolţeşte din pămînt.

7 B ut man is born unto trouble, As the sparks fly upward.

Omul se naşte ca să sufere, după cum scînteia se naşte ca să zboare.

8 B ut as for me, I would seek unto God, And unto God would I commit my cause;

Eu aş alerga la Dumnezeu, lui Dumnezeu i-aş spune necazul meu.

9 W ho doeth great things and unsearchable, Marvellous things without number:

El face lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr.

10 W ho giveth rain upon the earth, And sendeth waters upon the fields;

El varsă ploaia pe pămînt, şi trimete apă pe cîmpii.

11 S o that he setteth up on high those that are low, And those that mourn are exalted to safety.

El înalţă pe cei smeriţi, şi izbăveşte pe cei necăjiţi.

12 H e frustrateth the devices of the crafty, So that their hands cannot perform their enterprise.

El nimiceşte planurile oamenilor vicleni, şi mînile lor nu pot să le împlinească.

13 H e taketh the wise in their own craftiness; And the counsel of the cunning is carried headlong.

El prinde pe cei înţelepţi în viclenia lor, şi planurile oamenilor înşelători sînt răsturnate:

14 T hey meet with darkness in the day-time, And grope at noonday as in the night.

dau peste întunerec în mijlocul zilei, bîjbăie ziua nameaza mare ca noaptea.

15 B ut he saveth from the sword of their mouth, Even the needy from the hand of the mighty.

Astfel, Dumnezeu ocroteşte pe cel slab împotriva ameninţărilor lor, şi -l scapă din mîna celor puternici.

16 S o the poor hath hope, And iniquity stoppeth her mouth.

Aşa încît nădejdea sprijineşte pe cel nenorocit, iar fărădelegea îşi închide gura.

17 B ehold, happy is the man whom God correcteth: Therefore despise not thou the chastening of the Almighty.

Ferice de omul pe care -l ceartă Dumnezeu! Nu nesocoti mustrarea Celui Atot Puternic.

18 F or he maketh sore, and bindeth up; He woundeth, and his hands make whole.

El face rana, şi tot El o leagă; El răneşte, şi mîna Lui tămăduieşte.

19 H e will deliver thee in six troubles; Yea, in seven there shall no evil touch thee.

De şase ori te va izbăvi din necaz, şi de şapte ori nu te va atinge răul.

20 I n famine he will redeem thee from death; And in war from the power of the sword.

El te va scăpa de moarte în vreme de foamete, şi de loviturile săbiei în vreme de război.

21 T hou shalt be hid from the scourge of the tongue; Neither shalt thou be afraid of destruction when it cometh.

Vei fi la adăpost de biciul limbii, vei fi fără teamă cînd va veni pustiirea.

22 A t destruction and dearth thou shalt laugh; Neither shalt thou be afraid of the beasts of the earth.

Vei rîde de pustiire ca şi de foamete, şi nu vei avea să te temi de fiarele pămîntului.

23 F or thou shalt be in league with the stones of the field; And the beasts of the field shall be at peace with thee.

Căci vei face legămînt pînă şi cu pietrele cîmpului, şi fiarele pămîntului vor fi în pace cu tine.

24 A nd thou shalt know that thy tent is in peace; And thou shalt visit thy fold, and shalt miss nothing.

Vei avea fericire în cortul tău, îţi vei găsi turmele întregi,

25 T hou shalt know also that thy seed shall be great, And thine offspring as the grass of the earth.

îţi vei vedea sămînţa crescîndu-ţi, şi odraslele înmulţindu-se ca iarba de pe cîmp.

26 T hou shalt come to thy grave in a full age, Like as a shock of grain cometh in in its season.

Vei intra în mormînt la bătrîneţă, ca snopul strîns la vremea lui.

27 L o this, we have searched it, so it is; Hear it, and know thou it for thy good.

Iată ce am cercetat, şi aşa este! Ascultă, că sînt spre folosul tău!``