1 A fter he had ended all his sayings in the ears of the people, he entered into Capernaum.

Dupăce a sfîrşit de rostit toate aceste cuvîntări înaintea norodului, care -L asculta, Isus a intrat în Capernaum.

2 A nd a certain centurion's servant, who was dear unto him, was sick and at the point of death.

Un sutaş avea un rob la care ţinea foarte mult, şi care era bolnav pe moarte.

3 A nd when he heard concerning Jesus, he sent unto him elders of the Jews, asking him that he would come and save his servant.

Fiindcă auzise vorbindu-se despre Isus, sutaşul a trimes la El pe nişte bătrîni ai Iudeilor, ca să -L roage să vină să vindece pe robul lui.

4 A nd they, when they came to Jesus, besought him earnestly, saying, He is worthy that thou shouldest do this for him;

Aceştia au venit la Isus, L-au rugat cu tot dinadinsul, şi au zis:,, Face să -i faci acest bine;

5 f or he loveth our nation, and himself built us our synagogue.

căci iubeşte neamul nostru, şi el ne -a zidit sinagoga.``

6 A nd Jesus went with them. And when he was now not far from the house, the centurion sent friends to him, saying unto him, Lord, trouble not thyself; for I am not worthy that thou shouldest come under my roof:

Isus a plecat cu ei; dar nu era departe de casă, cînd sutaşul a trimes la El pe nişte prieteni să -I spună:,, Doamne, nu Te mai osteni atîta, pentrucă nu sînt vrednic să intri supt acoperemîntul meu.

7 w herefore neither thought I myself worthy to come unto thee: but say the word, and my servant shall be healed.

De aceea nici nu m'am socotit vrednic să vin eu însumi la Tine. Ci, zi o vorbă, şi robul meu va fi tămăduit.

8 F or I also am a man set under authority, having under myself soldiers: and I say to this one, Go, and he goeth; and to another, Come, and he cometh; and to my servant, Do this, and he doeth it.

Căci şi eu, care sînt supt stăpînirea altuia, am supt mine ostaşi. Şi zic unuia:, Du-te!` şi se duce; altuia:, Vino!` şi vine; şi robului meu:, Fă cutare lucru!` şi -l face.``

9 A nd when Jesus heard these things, he marvelled at him, and turned and said unto the multitude that followed him, I say unto you, I have not found so great faith, no, not in Israel.

Cînd a auzit Isus aceste vorbe, S'a minunat de sutaş, S'a întors spre norodul, care mergea după El, şi a zis:,, Vă spun că nici chiar în Israel n'am găsit o credinţă atît de mare.``

10 A nd they that were sent, returning to the house, found the servant whole.

Cînd s'au întors acasă, trimeşii au găsit sănătos pe robul care fusese bolnav.

11 A nd it came to pass soon afterwards, that he went to a city called Nain; and his disciples went with him, and a great multitude.

În ziua următoare, Isus Se ducea într'o cetate numită Nain. Împreună cu El mergeau ucenicii Lui şi norod mult.

12 N ow when he drew near to the gate of the city, behold, there was carried out one that was dead, the only son of his mother, and she was a widow: and much people of the city was with her.

Cînd S'a apropiat de poarta cetăţii, iată că duceau la groapă pe un mort, singurul fiu al maicii lui, care era văduvă; şi cu ea erau o mulţime de oameni din cetate.

13 A nd when the Lord saw her, he had compassion on her, and said unto her, Weep not.

Domnul, cînd a văzut -o, I s'a făcut milă de ea, şi i -a zis:,, Nu plînge!``

14 A nd he came nigh and touched the bier: and the bearers stood still. And he said, Young man, I say unto thee, Arise.

Apoi S'a apropiat, şi S'a atins de raclă. Ceice o duceau, s'au oprit. El a zis:,, Tinerelule, scoală-te, îţi spun!``

15 A nd he that was dead sat up, and began to speak. And he gave him to his mother.

Mortul a şezut în capul oaselor, şi a început să vorbească. Isus l -a dat înapoi maicii lui.

16 A nd fear took hold on all: and they glorified God, saying, A great prophet is arisen among us: and, God hath visited his people.

Toţi au fost cuprinşi de frică, slăveau pe Dumnezeu, şi ziceau:,, Un mare prooroc s'a ridicat între noi; şi Dumnezeu a cercetat pe poporul Său.``

17 A nd this report went forth concerning him in the whole of Judaea, and all the region round about.

Vestea aceasta despre Isus s'a răspîndit în toată Iudea şi prin toate împrejurimile.

18 A nd the disciples of John told him of all these things.

Ucenicii lui Ioan au dat de ştire învăţătorului lor despre toate aceste lucruri.

19 A nd John calling unto him two of his disciples sent them to the Lord, saying, Art thou he that cometh, or look we for another?

Ioan a chemat pe doi dintre ucenicii săi, şi i -a trimes la Isus să -L întrebe:,, Tu eşti Acela care are să vină, sau să aşteptăm pe altul?``

20 A nd when the men were come unto him, they said, John the Baptist hath sent us unto thee, saying, Art thou he that cometh, or look we for another?

Aceştia, cînd s'au înfăţişat înaintea lui Isus, I-au zis:,, Ioan Botezătorul ne -a trimes la Tine să Te întrebăm:, Tu eşti Acela care are să vină sau să aşteptăm pe altul?``

21 I n that hour he cured many of diseases and plagues and evil spirits; and on many that were blind he bestowed sight.

Chiar în clipa aceea, Isus a vindecat pe mulţi de boale, de chinuri, de duhuri rele, şi multor orbi le -a dăruit vederea.

22 A nd he answered and said unto them, Go and tell John the things which ye have seen and heard; the blind receive their sight, the lame walk, the lepers are cleansed, and the deaf hear, the dead are raised up, the poor have good tidings preached to them.

Şi, drept răspuns, le -a zis:,, Duceţi-vă de spuneţi lui Ioan ce aţi văzut şi auzit: orbii văd, şchiopii umblă, leproşii sînt curăţiţi, surzii aud, morţii înviază, şi săracilor li se propovăduieşte Evanghelia.

23 A nd blessed is he, whosoever shall find no occasion of stumbling in me.

Ferice de acela pentru care nu voi fi un prilej de poticnire.``

24 A nd when the messengers of John were departed, he began to say unto the multitudes concerning John, What went ye out into the wilderness to behold? a reed shaken with the wind?

Dupăce au plecat trimeşii lui Ioan, Isus a început să spună noroadelor despre Ioan:,, Ce aţi ieşit să vedeţi în pustie? O trestie clătinată de vînt?

25 B ut what went ye out to see? a man clothed in soft raiment? Behold, they that are gorgeously apparelled, and live delicately, are in kings' courts.

Atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată că ceice poartă haine moi şi ceice trăiesc în desfătări, sînt în casele împăraţilor.

26 B ut what went ye out to see? a prophet? Yea, I say unto you, and much more than a prophet.

Atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un prooroc? Da, vă spun, şi mai mult decît un prooroc.

27 T his is he of whom it is written, Behold, I send my messenger before thy face, Who shall prepare thy way before thee.

El este acela despre care este scris:, Iată, trimet pe solul Meu înaintea Feţei Tale, care Îţi va pregăti calea înaintea Ta.`

28 I say unto you, Among them that are born of women there is none greater than John: yet he that is but little in the kingdom of God is greater than he.

Vă spun că dintre cei născuţi din femei, nu este nici unul mai mare decît Ioan Botezătorul. Totuş, cel mai mic în Împărăţia lui Dumnezeu, este mai mare decît el.

29 A nd all the people when they heard, and the publicans, justified God, being baptized with the baptism of John.

Şi tot norodul care l -a auzit, şi chiar vameşii au dat dreptate lui Dumnezeu, primind botezul lui Ioan;

30 B ut the Pharisees and the lawyers rejected for themselves the counsel of God, being not baptized of him.

dar Fariseii şi învăţătorii Legii au zădărnicit planul lui Dumnezeu pentru ei, neprimind botezul lui.

31 W hereunto then shall I liken the men of this generation, and to what are they like?

Cu cine voi asemăna dar pe oamenii din neamul acesta? Şi cu cine seamănă ei?

32 T hey are like unto children that sit in the marketplace, and call one to another; who say, We piped unto you, and ye did not dance; we wailed, and ye did not weep.

Seamănă cu nişte copii, cari stau în piaţa, şi strigă unii către alţii:, V'am cîntat din fluier, şi n'aţi jucat; v'am cîntat de jale, şi n'aţi plîns.`

33 F or John the Baptist is come eating no bread nor drinking wine; and ye say, He hath a demon.

În adevăr, a venit Ioan Botezătorul, nici mîncînd pîne, nici bînd vin, şi ziceţi:, Are drac.`

34 T he Son of man is come eating and drinking; and ye say, Behold, a gluttonous man, and a winebibber, a friend of publicans and sinners!

A venit Fiul omului, mîncînd şi bînd, şi ziceţi:, Iată un om mîncăcios şi băutor de vin, un prieten al vameşilor şi al păcătoşilor.`

35 A nd wisdom is justified of all her children.

Totuş Înţelepciunea a fost găsită dreaptă de toţi copiii ei.``

36 A nd one of the Pharisees desired him that he would eat with him. And he entered into the Pharisee's house, and sat down to meat.

Un Fariseu a rugat pe Isus să mănînce la el. Isus a intrat în casa Fariseului, şi a şezut la masă.

37 A nd behold, a woman who was in the city, a sinner; and when she knew that he was sitting at meat in the Pharisee's house, she brought an alabaster cruse of ointment,

Şi iată că o femeie păcătoasă din cetate a aflat că El era la masă în casa Fariseului: a adus un vas de alabastru cu mir mirositor,

38 a nd standing behind at his feet, weeping, she began to wet his feet with her tears, and wiped them with the hair of her head, and kissed his feet, and anointed them with the ointment.

şi stătea înapoi lîngă picioarele lui Isus şi plîngea. Apoi a început să -I stropească picioarele cu lacrămile ei, şi să le şteargă cu părul capului ei; le săruta mult, şi le ungea cu mir.

39 N ow when the Pharisee that had bidden him saw it, he spake within himself, saying, This man, if he were a prophet, would have perceived who and what manner of woman this is that toucheth him, that she is a sinner.

Cînd a văzut lucrul acesta, Fariseul, care -L poftise, şi -a zis:,, Omul acesta, dacă ar fi un prooroc, ar şti cine şi ce fel de femeie este cea care se atinge de el: că este o păcătoasă.``

40 A nd Jesus answering said unto him, Simon, I have somewhat to say unto thee. And he saith, Teacher, say on.

Isus a luat cuvîntul, şi i -a zis:,, Simone, am să-ţi spun ceva.`` -,, Spune, Învăţătorule``, I -a răspuns el. -

41 A certain lender had two debtors: the one owed five hundred shillings, and the other fifty.

Un cămătar avea doi datornici: unul îi era dator cu cinci sute de lei, iar celălalt cu cinzeci.

42 W hen they had not wherewith to pay, he forgave them both. Which of them therefore will love him most?

Fiindcă n'aveau cu ce plăti, i -a iertat pe amîndoi. Spune-Mi dar, care din ei îl va iubi mai mult?``

43 S imon answered and said, He, I suppose, to whom he forgave the most. And he said unto him, Thou hast rightly judged.

Simon I -a răspuns:,, Socotesc că acela căruia i -a iertat mai mult.`` Isus i -a zis:,, Drept ai judecat.``

44 A nd turning to the woman, he said unto Simon, Seest thou this woman? I entered into thy house, thou gavest me no water for my feet: but she hath wetted my feet with her tears, and wiped them with her hair.

Apoi S'a întors spre femeie, şi a zis lui Simon:,, Vezi tu pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta, şi nu Mi-ai dat apă pentru spălat picioarele; dar ea Mi -a stropit picioarele cu lacrămile ei, şi Mi le -a şters cu părul capului ei.

45 T hou gavest me no kiss: but she, since the time I came in, hath not ceased to kiss my feet.

Tu nu Mi-ai dat sărutare; dar ea, de cînd am intrat, n'a încetat să-Mi sărute picioarele.

46 M y head with oil thou didst not anoint: but she hath anointed my feet with ointment.

Capul nu Mi l-ai uns cu untdelemn; dar ea Mi -a uns picioarele cu mir.

47 W herefore I say unto thee, Her sins, which are many, are forgiven; for she loved much: but to whom little is forgiven, the same loveth little.

De aceea îţi spun: Păcatele ei, cari sînt multe, sînt iertate; căci a iubit mult. Dar cui i se iartă puţin, iubeşte puţin.``

48 A nd he said unto her, Thy sins are forgiven.

Apoi a zis femeii:,, Iertate îţi sînt păcatele!``

49 A nd they that sat at meat with him began to say within themselves, Who is this that even forgiveth sins?

Ceice şedeau cu El la masă, au început să zică între ei:,, Cine este acesta de iartă chiar şi păcatele?``

50 A nd he said unto the woman, Thy faith hath saved thee; go in peace.

Dar Isus a zis femeii:,, Credinţa ta te -a mîntuit; du-te în pace.``