1 B oast not thyself of tomorrow; For thou knowest not what a day may bring forth.

Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

2 L et another man praise thee, and not thine own mouth; A stranger, and not thine own lips.

Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

3 A stone is heavy, and the sand weighty; But a fool's vexation is heavier than they both.

Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

4 W rath is cruel, and anger is overwhelming; But who is able to stand before jealousy?

Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

5 B etter is open rebuke Than love that is hidden.

Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -

6 F aithful are the wounds of a friend; But the kisses of an enemy are profuse.

Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

7 T he full soul loatheth a honeycomb; But to the hungry soul every bitter thing is sweet.

Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

8 A s a bird that wandereth from her nest, So is a man that wandereth from his place.

Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

9 O il and perfume rejoice the heart; So doth the sweetness of a man's friend that cometh of hearty counsel.

Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

10 T hine own friend, and thy father's friend, forsake not; And go not to thy brother's house in the day of thy calamity: Better is a neighbor that is near than a brother far off.

Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

11 M y son, be wise, and make my heart glad, That I may answer him that reproacheth me.

Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

12 A prudent man seeth the evil, and hideth himself; But the simple pass on, and suffer for it.

Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

13 T ake his garment that is surety for a stranger; And hold him in pledge that is surety for a foreign woman.

Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

14 H e that blesseth his friend with a loud voice, rising early in the morning, It shall be counted a curse to him.

Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -

15 A continual dropping in a very rainy day And a contentious woman are alike:

O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

16 H e that would restrain her restraineth the wind; And his right hand encountereth oil.

Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

17 I ron sharpeneth iron; So a man sharpeneth the countenance of his friend.

După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -

18 W hoso keepeth the fig-tree shall eat the fruit thereof; And he that regardeth his master shall be honored.

Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -

19 A s in water face answereth to face, So the heart of man to man.

Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -

20 S heol and Abaddon are never satisfied; And the eyes of man are never satisfied.

După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

21 T he refining pot is for silver, and the furnace for gold; And a man is tried by his praise.

Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

22 T hough thou shouldest bray a fool in a mortar with a pestle along with bruised grain, Yet will not his foolishness depart from him.

Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -

23 B e thou diligent to know the state of thy flocks, And look well to thy herds:

Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

24 F or riches are not for ever: And doth the crown endure unto all generations?

Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -

25 T he hay is carried, and the tender grass showeth itself, And the herbs of the mountains are gathered in.

Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -

26 T he lambs are for thy clothing, And the goats are the price of the field;

Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

27 A nd there will be goats' milk enough for thy food, for the food of thy household, And maintenance for thy maidens.

laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.