1 B oast not thyself of to-morrow, for thou knowest not what a day will bring forth.

Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

2 L et another praise thee, and not thine own mouth; a stranger, and not thine own lips.

Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

3 A stone is heavy, and the sand weighty; but a fool's vexation is heavier than them both.

Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

4 F ury is cruel, and anger is outrageous; but who is able to stand before jealousy?

Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

5 O pen rebuke is better than hidden love.

Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -

6 F aithful are the wounds of a friend; but the kisses of an enemy are profuse.

Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

7 T he full soul trampleth on a honeycomb; but to the hungry soul every bitter thing is sweet.

Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

8 A s a bird that wandereth from her nest, so is a man that wandereth from his place.

Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

9 O intment and perfume rejoice the heart; and the sweetness of one's friend is of hearty counsel.

Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

10 T hine own friend, and thy father's friend, forsake not; and go not into thy brother's house in the day of thy calamity: better is a neighbour that is near than a brother far off.

Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

11 B e wise, my son, and make my heart glad, that I may have wherewith to answer him that reproacheth me.

Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

12 A prudent seeth the evil, hideth himself; the simple pass on, are punished.

Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

13 T ake his garment that is become surety another, and hold him in pledge for a strange woman.

Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

14 H e that blesseth his friend with a loud voice, rising early in the morning, it shall be reckoned a curse to him.

Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -

15 A continual dropping on a very rainy day and a contentious woman are alike:

O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

16 w hosoever will restrain her restraineth the wind, and his right hand encountereth oil.

Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

17 I ron is sharpened by iron; so a man sharpeneth the countenance of his friend.

După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -

18 W hoso keepeth the fig-tree shall eat the fruit thereof; and he that guardeth his master shall be honoured.

Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -

19 A s water face to face, so the heart of man to man.

Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -

20 S heol and destruction are insatiable; so the eyes of man are never satisfied.

După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

21 T he fining-pot is for silver, and the furnace for gold; so let a man be to the mouth that praiseth him.

Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

22 I f thou shouldest bray a fool in a mortar among wheat with a pestle, yet will not his folly depart from him.

Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -

23 B e well acquainted with the appearance of thy flocks; look well to thy herds:

Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

24 f or wealth is not for ever; and doth the crown from generation to generation?

Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -

25 T he hay is removed, and the tender grass sheweth itself, and herbs of the mountains are gathered in.

Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -

26 T he lambs are for thy clothing, and the goats are the price of a field;

Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

27 a nd there is goats' milk enough for thy food, for the food of thy household, and sustenance for thy maidens.

laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.