1 N u te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

Boast not thyself of to-morrow, for thou knowest not what a day will bring forth.

2 S ă te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

Let another praise thee, and not thine own mouth; a stranger, and not thine own lips.

3 P iatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

A stone is heavy, and the sand weighty; but a fool's vexation is heavier than them both.

4 F uria este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

Fury is cruel, and anger is outrageous; but who is able to stand before jealousy?

5 M ai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -

Open rebuke is better than hidden love.

6 R ănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

Faithful are the wounds of a friend; but the kisses of an enemy are profuse.

7 S ătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

The full soul trampleth on a honeycomb; but to the hungry soul every bitter thing is sweet.

8 C a pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

As a bird that wandereth from her nest, so is a man that wandereth from his place.

9 C um înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

Ointment and perfume rejoice the heart; and the sweetness of one's friend is of hearty counsel.

10 N u părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

Thine own friend, and thy father's friend, forsake not; and go not into thy brother's house in the day of thy calamity: better is a neighbour that is near than a brother far off.

11 F iule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

Be wise, my son, and make my heart glad, that I may have wherewith to answer him that reproacheth me.

12 O mul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

A prudent seeth the evil, hideth himself; the simple pass on, are punished.

13 I a -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

Take his garment that is become surety another, and hold him in pledge for a strange woman.

14 B inecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -

He that blesseth his friend with a loud voice, rising early in the morning, it shall be reckoned a curse to him.

15 O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

A continual dropping on a very rainy day and a contentious woman are alike:

16 C ine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

whosoever will restrain her restraineth the wind, and his right hand encountereth oil.

17 D upă cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -

Iron is sharpened by iron; so a man sharpeneth the countenance of his friend.

18 C ine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -

Whoso keepeth the fig-tree shall eat the fruit thereof; and he that guardeth his master shall be honoured.

19 C um răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -

As water face to face, so the heart of man to man.

20 D upă cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

Sheol and destruction are insatiable; so the eyes of man are never satisfied.

21 C e este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

The fining-pot is for silver, and the furnace for gold; so let a man be to the mouth that praiseth him.

22 P e nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -

If thou shouldest bray a fool in a mortar among wheat with a pestle, yet will not his folly depart from him.

23 Î ngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

Be well acquainted with the appearance of thy flocks; look well to thy herds:

24 C ăci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -

for wealth is not for ever; and doth the crown from generation to generation?

25 D upăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -

The hay is removed, and the tender grass sheweth itself, and herbs of the mountains are gathered in.

26 M ieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

The lambs are for thy clothing, and the goats are the price of a field;

27 l aptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.

and there is goats' milk enough for thy food, for the food of thy household, and sustenance for thy maidens.