1 N u strigă înţelepciunea, şi nu-şi înalţă priceperea glasul?

Doth not wisdom cry? and understanding give forth her voice?

2 E a se aşează sus pe înălţimi, afară pe drum, la răspîntii,

On the top of high places by the way, at the cross-paths she taketh her stand.

3 ş i strigă lîngă porţi, la intrarea cetăţii, la intrarea porţilor:

Beside the gates, at the entry of the city, at the coming in at the doors, she crieth aloud.

4 O amenilor, către voi strig, şi spre fiii oamenilor se îndreaptă glasul meu.

Unto you, men, I call, and my voice is to the sons of man:

5 Î nvăţaţi-vă minte, proştilor, şi înţelepţiţi-vă nebunilor!

O ye simple, understand prudence; and ye foolish, understand sense.

6 A sculaţi, căci am lucruri mari de spus, şi buzele mi se deschid ca să înveţe pe alţii ce este drept.

Hear, for I will speak excellent things, and the opening of my lips shall be right things.

7 C ăci gura mea vesteşte adevărul, şi buzele mele urăsc minciuna!

For my palate shall meditate truth, and wickedness is an abomination to my lips.

8 T oate cuvintele gurii mele sînt drepte, n'au nimic neadevărat nici sucit în ele.

All the words of my mouth are in righteousness; there is nothing tortuous or perverse in them.

9 T oate sînt lămurite pentru cel priceput, şi drepte pentru ceice au găsit ştiinţa.

They are all plain to him that understandeth, and right to them that find knowledge.

10 P rimiţi mai de grabă învăţăturile mele decît argintul, şi mai de grabă ştiinţa de cît aurul scump.

Receive my instruction, and not silver; and knowledge rather than choice gold:

11 C ăci înţelepciunea preţuieşte mai mult de cît mărgăritarele, şi nici un lucru de preţ nu se poate asemui cu ea.

for wisdom is better than rubies, and all the things that may be desired are not equal to it.

12 E u, Înţelepciunea, am ca locuinţă mintea, şi pot născoci cele mai chibzuite planuri.

I wisdom dwell prudence, and find the knowledge of reflection.

13 F rica de Domnul este urîrea răului; trufia şi mîndria, purtarea rea şi gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu.

The fear of Jehovah is to hate evil; pride, and arrogancy, and the evil way, and the froward mouth do I hate.

14 D ela mine vine sfatul şi izbînda, eu sînt priceperea, a mea este puterea.

Counsel is mine, and sound wisdom: I am intelligence; I have strength.

15 P rin mine împărăţesc împăraţii şi dau voivozii porunci drepte.

By me kings reign, and rulers make just decrees;

16 P rin mine cîrmuiesc dregătorii, şi mai marii, toţi judecătorii pămîntului.

by me princes rule, and nobles, all the judges of the earth.

17 E u iubesc pe ceice mă iubesc, şi cei ce mă caută cu totdinadinsul mă găsesc.

I love those that love me; and they that seek me early shall find me.

18 C u mine este bogăţia şi slava, avuţiile trainice şi dreptatea.

Riches and honour are with me; durable wealth and righteousness.

19 R odul meu este mai bun decît aurul cel mai curat, şi venitul meu întrece argintul cel mai ales.

My fruit is better than fine gold, yea, than pure gold; and my revenue than choice silver.

20 E u umblu pe calea nevinovăţiei, pe mijlocul cărărilor neprihănirii,

I walk in the path of righteousness, in the midst of the paths of judgment:

21 c a să dau o adevărată moştenire celor ce mă iubesc, şi să le umplu visteriile.

that I may cause those that love me to inherit substance; and I will fill their treasuries.

22 D omnul m'a făcut cea dintîi dintre lucrările Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.

Jehovah possessed me in the beginning of his way, before his works of old.

23 E u am fost aşezată din vecinicie, înainte de orice început, înainte de a fi pămîntul.

I was set up from eternity, from the beginning, before the earth was.

24 A m fost născută cînd încă nu erau adîncuri, nici izvoare încărcate cu ape;

When there were no depths, I was brought forth, when there were no fountains abounding with water.

25 a m fost născută înainte de întărirea munţilor, înainte de a fi dealurile,

Before the mountains were settled, before the hills was I brought forth;

26 c înd nu era încă nici pămîntul, nici cîmpiile, nici cea dintîi fărîmă din pulberea lumii.

while as yet he had not made the earth, nor the fields, nor the beginning of the dust of the world.

27 C înd a întocmit Domnul cerurile, eu eram de faţă; cînd a tras o zare pe faţa adîncului,

When he prepared the heavens I was there; when he ordained the circle upon the face of the deep;

28 c înd a pironit norii sus, şi cînd au ţîşnit cu putere izvoarele adîncului,

when he established the skies above, when the fountains of the deep became strong;

29 c înd a pus un hotar mării, ca apele să nu treacă peste porunca Lui, cînd a pus temeliile pămîntului,

when he imposed on the sea his decree that the waters should not pass his commandment, when he appointed the foundations of the earth:

30 e u eram meşterul Lui, la lucru lîngă el, şi în toate zilele eram desfătarea Lui, jucînd neîncetat înaintea Lui,

then I was by him nursling, and I was daily his delight, rejoicing always before him;

31 j ucînd pe rotocolul pămîntului Său, şi găsindu-mi plăcerea în fiii oamenilor.

rejoicing in the habitable part of his earth, and my delights with the sons of men.

32 Ş i acum, fiilor, ascultaţi-mă, căci ferice de ceice păzesc căile mele!

And now, sons, hearken unto me, and blessed are they that keep my ways:

33 A scultaţi învăţătura, ca să vă faceţi înţelepţi, şi nu lepădaţi sfatul meu.

hear instruction and be wise, and refuse it not.

34 F erice de omul care m'ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, şi păzeşte pragul uşii mele.

Blessed is the man that heareth me, watching daily at my gates, waiting at the posts of my doors.

35 C ăci celce mă găseşte, găseşte viaţa, şi capătă bunăvoinţa Domnului.

For whoso findeth me findeth life, and obtaineth favour of Jehovah;

36 D ar celce păcătuieşte împotriva mea îşi vatămă sufletul său; toţi ceice mă urăsc pe mine, iubesc moartea.

but he that sinneth against me doeth violence to his own soul: all they that hate me love death.