1 C ine este ca cel înţelept, şi cine pricepe rostul lucrurilor? Înţelepciunea omului îi luminează faţa, şi asprimea feţei i se schimbă.

Who is as the wise? and who knoweth the explanation of things? A man's wisdom maketh his face to shine, and the boldness of his face is changed.

2 E u îţi spun:,, Păzeşte poruncile împăratului, din pricina jurămîntului, făcut înaintea lui Dumnezeu.

I, Keep the king's commandment, and on account of the oath of God.

3 N u te grăbi să pleci dinaintea lui, şi nu stărui într'un lucru rău: căci el poate face tot ce vrea,

Be not hasty to go out of his sight; persist not in an evil thing: for he doeth whatever pleaseth him,

4 p entrucă vorba împăratului are putere. Cine poate zice:,, Ce faci?``

because the word of a king is power; and who may say unto him, What doest thou?

5 P e cine păzeşte porunca, nu -l va atinge nici o nenorocire, dar inima înţeleptului cunoaşte şi vremea şi judecata.

Whoso keepeth the commandment shall know no evil thing; and a wise man's heart knoweth time and manner.

6 C ăci pentru orice lucru este o vreme şi o judecată şi nenorocirea paşte pe om.

For to every purpose there is time and manner. For the misery of man is great upon him;

7 D ar el nu ştie ce şi cum se va întîmpla, căci n'are nici cine -i spune.

for he knoweth not that which shall be; for who can tell him how it shall be?

8 O mul nu este stăpîn pe suflarea lui ca s'o poată opri, şi n'are nicio putere peste ziua morţii; în lupta aceasta nu este izbăvire, şi răutatea nu poate scăpa pe cei răi.

There is no man who hath control over the spirit to retain the spirit; and no one hath control over the day of death; and there is no discharge in that war, neither shall wickedness deliver those that are given to it.

9 T oate acestea le-am văzut, şi mi-am îndreptat inima spre tot ce se face supt soare. Este o vreme cînd un om stăpîneşte peste alt om, ca să -l facă nenorocit.

All this have I seen, and applied my heart unto every work that is done under the sun: there is a time when man ruleth man to his hurt.

10 A tunci am văzut pe cei răi îngropaţi şi ducîndu-se la odihna lor, iar pe ceice lucraseră cu neprihănire depărtîndu-se de locul sfînt şi uitaţi în cetate. Şi aceasta este o deşertăciune!

And I have also seen the wicked buried and going away; and such as had acted rightly went from holy place, and were forgotten in the city. This also is vanity.

11 P entrucă nu se aduce repede la îndeplinire hotărîrea dată împotriva faptelor rele, de aceea este plină inima fiilor oamenilor de dorinţa să facă rău.

Because sentence against an evil work is not executed speedily, therefore the heart of the children of men is fully set in them to do evil.

12 T otuş, măcarcă păcătosul face de o sută de ori răul şi stăruieşte multă vreme în el, eu ştiu că fericirea este pentru cei ce se tem de Dumnezeu, şi au frică de El.

Though a sinner do evil a hundred times, and prolong his, yet I know that it shall be well with them that fear God, because they fear before him;

13 D ar cel rău, nu este fericit şi nu-şi va lungi zilele, întocmai ca umbra, pentru că n'are frică de Dumnezeu.

but it shall not be well with the wicked, neither shall he prolong days as a shadow, because he feareth not before God.

14 E ste o deşertăciune care se petrece pe pămînt: şi anume sînt oameni neprihăniţi, cărora le merge ca şi celor răi cari fac fapte rele, şi sînt răi, cărora le merge ca şi celor neprihăniţi, cari fac fapte bune. Eu zic că şi aceasta este o deşertăciune.

There is a vanity which is done upon the earth; that there are righteous unto whom it happeneth according to the work of the wicked; and there are wicked to whom it happeneth according to the work of the righteous. I said that this also is vanity.

15 A m lăudat dar petrecerea, pentru că nu este altă fericire pentru om supt soare de cît să mănînce şi să bea şi să se veselească; iată ce trebuie să -l însoţească în mijlocul muncii lui, în zilele vieţii pe cari i le dă Dumnezeu supt soare.

And I commended mirth, because there is nothing better for man under the sun than to eat, and to drink, and to be merry; for that shall abide with him of his labour the days of his life, which God hath given him under the sun.

16 C înd mi-am pus inima să cunosc înţelepciunea şi să mă uit cu băgare de seamă la truda pe care şi -o dă omul pe pămînt-căci omul nu vede somn cu ochii, nici zi nici noapte, -

When I applied my heart to know wisdom, and to see the business that is done upon the earth (for also there is that neither day nor night seeth sleep with his eyes),

17 a m văzut atunci toată lucrarea lui Dumnezeu, am văzut că omul nu poate să pătrundă ce se face supt soare; oricît s'ar trudi el să cerceteze, tot nu va putea afla; şi chiar dacă înţeleptul ar zice că a ajuns să înţeleagă, tot nu poate să găsească.

then I saw that all the work of God, that man cannot find out the work that is done under the sun: because however man may labour to seek out, yet doth he not find; and even, if a wise think to know, he shall not be able to find out.