1 N u ştiţi, fraţilor, -căci vorbesc unor oameni cari cunosc Legea-că Legea are stăpînire asupra omului cîtă vreme trăieşte el?
Are ye ignorant, brethren, (for I speak to those knowing law,) that law rules over a man as long as he lives?
2 C ăci femeia măritată este legată prin Lege de bărbatul ei cîtă vreme trăieşte el; dar dacă -i moare bărbatul, este deslegată de legea bărbatului ei.
For the married woman is bound by law to her husband so long as he is alive; but if the husband should die, she is clear from the law of the husband:
3 D acă deci, cînd îi trăieşte bărbatul, ea se mărită după altul, se va chema preacurvă; dar dacă -i moare bărbatul, este deslegată de Lege, aşa că nu mai este preacurvă, dacă se mărită după altul.
so then, the husband being alive, she shall be called an adulteress if she be to another man; but if the husband should die, she is free from the law, so as not to be an adulteress, though she be to another man.
4 T ot astfel, fraţii mei, prin trupul lui Hristos, şi voi aţi murit în ce priveşte Legea, ca să fiţi ai altuia, adică ai Celuice a înviat din morţi; şi aceasta, ca să aducem roadă pentru Dumnezeu.
So that, my brethren, ye also have been made dead to the law by the body of the Christ, to be to another, who has been raised up from among dead, in order that we might bear fruit to God.
5 C ăci, cînd trăiam supt firea noastră pămîntească, patimile păcatelor, aţîţate de Lege, lucrau în mădularele noastre, şi ne făceau să aducem roade pentru moarte.
For when we were in the flesh the passions of sins, which by the law, wrought in our members to bring forth fruit to death;
6 D ar acum, am fost izbăviţi de Lege, şi sîntem morţi faţă de Legea aceasta, care ne ţinea robi, pentruca să slujim lui Dumnezeu într'un duh nou, iar nu după vechea slovă.
but now we are clear from the law, having died in that in which we were held, so that we should serve in newness of spirit, and not in oldness of letter.
7 D eci ce vom zice? Legea este ceva păcătos? Nici de cum! Dimpotrivă, păcatul nu l-am cunoscut decît prin Lege. De pildă, n'aş fi cunoscut pofta, dacă Legea nu mi-ar fi spus:,, Să nu pofteşti!``
What shall we say then? the law sin? Far be the thought. But I had not known sin, unless by law: for I had not had conscience also of lust unless the law had said, Thou shalt not lust;
8 A poi păcatul a luat prilejul, şi a făcut să se nască în mine prin porunca tot felul de pofte; căci fără Lege, păcatul este mort.
but sin, getting a point of attack by the commandment, wrought in me every lust; for without law sin dead.
9 O dinioară, fiindcă eram fără Lege, trăiam; dar cînd a venit porunca, păcatul a înviat, şi eu am murit.
But I was alive without law once; but the commandment having come, sin revived, but I died.
10 Ş i porunca, ea, care trebuia să-mi dea viaţa, mi -a pricinuit moartea.
And the commandment, which for life, was found, to me, itself unto death:
11 P entrucă păcatul a luat prilejul prin ea m'a amăgit, şi prin însăş, porunca aceasta m'a lovit cu moartea.
for sin, getting a point of attack by the commandment, deceived me, and by it slew.
12 A şa că Legea, negreşit, este sfîntă, şi porunca este sfîntă, dreaptă şi bună.
So that the law indeed holy, and the commandment holy, and just, and good.
13 A tunci, un lucru bun mi -a dat moartea? Nicidecum. Dar păcatul, tocmai ca să iasă la iveală ca păcat, mi -a dat moartea printr'un lucru bun, pentruca păcatul să se arate afară din cale de păcătos, prin faptul că se slujea de aceeaş poruncă.
Did then that which is good become death to me? Far be the thought. But sin, that it might appear sin, working death to me by that which is good; in order that sin by the commandment might become exceeding sinful.
14 Ş tim, în adevăr, că Legea este duhovnicească: dar eu sînt pămîntesc, vîndut rob păcatului.
For we know that the law is spiritual: but I am fleshly, sold under sin.
15 C ăci nu ştiu ce fac: nu fac ce vreau, ci fac ce urăsc.
For that which I do, I do not own: for not what I will, this I do; but what I hate, this I practise.
16 A cum, dacă fac ce nu vreau, mărturisesc prin aceasta că Legea este bună.
But if what I do not will, this I practise, I consent to the law that right.
17 Ş i atunci, nu mai sînt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuieşte în mine.
Now then no longer I do it, but the sin that dwells in me.
18 Ş tiu, în adevăr, că nimic bun nu locuieşte în mine, adică în firea mea pămîntească, pentrucă, ce -i drept, am voinţa să fac binele, dar n'am puterea să -l fac.
For I know that in me, that is, in my flesh, good does not dwell: for to will is there with me, but to do right not.
19 C ăci binele, pe care vreau să -l fac, nu -l fac, ci răul, pe care nu vreau să -l fac, iacă ce fac!
For I do not practise the good that I will; but the evil I do not will, that I do.
20 Ş i dacă fac ce nu vreau să fac, nu mai sînt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuieşte în mine.
But if what I do not will, this I practise, no longer I do it, but the sin that dwells in me.
21 G ăsesc dar în mine legea aceasta: cînd vreau să fac binele, răul este lipit de mine.
I find then the law upon me who will to practise what is right, that with me evil is there.
22 F iindcă, după omul din lăuntru îmi place Legea lui Dumnezeu;
For I delight in the law of God according to the inward man:
23 d ar văd în mădularele mele o altă lege, care se luptă împotriva legii primite de mintea mea, şi mă ţine rob legii păcatului, care este în mădularele mele.
but I see another law in my members, warring in opposition to the law of my mind, and bringing me into captivity to the law of sin which exists in my members.
24 O , nenorocitul de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte?..
O wretched man that I! who shall deliver me out of this body of death?
25 M ulţămiri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru!... Astfel dar, cu mintea, eu slujesc legii lui Dumnezeu; dar cu firea pămîntească, slujesc legii păcatului.
I thank God, through Jesus Christ our Lord. So then I myself with the mind serve God's law; but with the flesh sin's law.