1 Î nţelepciunea şi -a zidit casa, şi -a tăiat cei şapte stîlpi.

Wisdom hath built her house, she hath hewn out her seven pillars;

2 Ş i -a junghiat vitele, şi -a amestecat vinul, şi -a pus masa.

she hath slaughtered her cattle, she hath mingled her wine, she hath also prepared her table;

3 Ş i -a trimes slujnicele, şi strigă, de pe... vîrful înălţimilor cetăţii:

she hath sent forth her maidens: she crieth upon the summits of the high places of the city,

4 C ine este prost, să vină încoace!`` Celor lipsiţi de pricepere le zice:

Whoso is simple, let him turn in hither. To him that is void of understanding, she saith,

5 V eniţi de mîncaţi din pînea mea, şi beţi din vinul pe care l-am amestecat!

Come, eat ye of my bread, and drink of the wine that I have mingled.

6 L ăsaţi prostia, şi veţi trăi, şi umblaţi pe calea priceperii!``

Forsake follies and live, and go in the way of intelligence.

7 C elce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ, şi celce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.

He that instructeth a scorner getteth to himself shame; and he that reproveth a wicked to himself a blot.

8 N u mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!

Reprove not a scorner, lest he hate thee; reprove a wise, and he will love thee.

9 D ă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!

Impart to a wise, and he will become yet wiser; teach a righteous, and he will increase learning.

10 Î nceputul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor, este priceperea.

The fear of Jehovah is the beginning of wisdom; and the knowledge of the Holy is intelligence.

11 P rin mine ţi se vor înmulţi zilele, şi ţi se vor mări anii vieţii tale.

For by me thy days shall be multiplied, and years of life shall be added to thee.

12 D acă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.

If thou art wise, thou shalt be wise for thyself; and if thou scornest, thou alone shalt bear it.

13 N ebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic.

The foolish woman is clamorous; she is stupid, and knoweth nothing.

14 E a şade totuş la uşa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţii,

And she sitteth at the entry of her house, on a seat in the high places of the city,

15 c a să strige la trecătorii, cari merg pe calea cea dreaptă:

to call passers-by who go right on their ways:

16 C ine este prost, să vină aici!`` Iar celui fără minte îi zice:

Whoso is simple, let him turn in hither. And to him that is void of understanding she saith,

17 A pele furate sînt dulci, şi pînea luată pe ascuns este plăcută!``

Stolen waters are sweet, and the bread of secrecy is pleasant.

18 E l nu ştie că acolo sînt morţii, şi că oaspeţii ei sînt în văile locuinţei morţilor.

But he knoweth not that the dead are there; her guests are in the depths of Sheol.