1 C ine este ca cel înţelept, şi cine pricepe rostul lucrurilor? Înţelepciunea omului îi luminează faţa, şi asprimea feţei i se schimbă.

Who is like the wise man? And who knows the interpretation of a thing? A man’s wisdom makes his face shine, and the hardness of his countenance is changed.

2 E u îţi spun:,, Păzeşte poruncile împăratului, din pricina jurămîntului, făcut înaintea lui Dumnezeu.

I counsel you to keep the king’s command, and that in regard to the oath of God.

3 N u te grăbi să pleci dinaintea lui, şi nu stărui într'un lucru rău: căci el poate face tot ce vrea,

Be not panic-stricken and hasty to get out of his presence. Persist not in an evil thing, for he does whatever he pleases.

4 p entrucă vorba împăratului are putere. Cine poate zice:,, Ce faci?``

For the word of a king is authority and power, and who can say to him, What are you doing?

5 P e cine păzeşte porunca, nu -l va atinge nici o nenorocire, dar inima înţeleptului cunoaşte şi vremea şi judecata.

Whoever observes the command will experience no harm, and a wise man’s mind will know both when and what to do.

6 C ăci pentru orice lucru este o vreme şi o judecată şi nenorocirea paşte pe om.

For every purpose and matter has its time and judgment, although the misery and wickedness of man lies heavily upon him.

7 D ar el nu ştie ce şi cum se va întîmpla, căci n'are nici cine -i spune.

For he does not know what is to be, for who can tell him how and when it will be?

8 O mul nu este stăpîn pe suflarea lui ca s'o poată opri, şi n'are nicio putere peste ziua morţii; în lupta aceasta nu este izbăvire, şi răutatea nu poate scăpa pe cei răi.

There is no man who has power over the spirit to retain the breath of life, neither has he power over the day of death; and there is no discharge in battle, neither will wickedness deliver those who are its possessors and given to it.

9 T oate acestea le-am văzut, şi mi-am îndreptat inima spre tot ce se face supt soare. Este o vreme cînd un om stăpîneşte peste alt om, ca să -l facă nenorocit.

All this have I seen while applying my mind to every work that is done under the sun. There is a time in which one man has power over another to his own hurt or to the other man’s.

10 A tunci am văzut pe cei răi îngropaţi şi ducîndu-se la odihna lor, iar pe ceice lucraseră cu neprihănire depărtîndu-se de locul sfînt şi uitaţi în cetate. Şi aceasta este o deşertăciune!

And so I saw the wicked buried—those who had come and gone out of the holy place, and they are forgotten in the city where they had done such things. This also is vanity (emptiness, falsity, vainglory, and futility)!

11 P entrucă nu se aduce repede la îndeplinire hotărîrea dată împotriva faptelor rele, de aceea este plină inima fiilor oamenilor de dorinţa să facă rău.

Because the sentence against an evil work is not executed speedily, the hearts of the sons of men are fully set to do evil.

12 T otuş, măcarcă păcătosul face de o sută de ori răul şi stăruieşte multă vreme în el, eu ştiu că fericirea este pentru cei ce se tem de Dumnezeu, şi au frică de El.

Though a sinner does evil a hundred times and his days are prolonged, yet surely I know that it will be well with those who fear God, who revere and worship Him, realizing His continual presence.

13 D ar cel rău, nu este fericit şi nu-şi va lungi zilele, întocmai ca umbra, pentru că n'are frică de Dumnezeu.

But it will not be well with the wicked, neither will he prolong his days like a shadow, because he does not fear and worship God.

14 E ste o deşertăciune care se petrece pe pămînt: şi anume sînt oameni neprihăniţi, cărora le merge ca şi celor răi cari fac fapte rele, şi sînt răi, cărora le merge ca şi celor neprihăniţi, cari fac fapte bune. Eu zic că şi aceasta este o deşertăciune.

Here also is a futility that goes on upon the earth: there are righteous men who fare as though they were wicked, and wicked men who fare as though they were righteous. I say that this also is vanity (emptiness, falsity, and futility)!

15 A m lăudat dar petrecerea, pentru că nu este altă fericire pentru om supt soare de cît să mănînce şi să bea şi să se veselească; iată ce trebuie să -l însoţească în mijlocul muncii lui, în zilele vieţii pe cari i le dă Dumnezeu supt soare.

Then I commended enjoyment, because a man has no better thing under the sun than to eat and to drink and to be joyful, for that will remain with him in his toil through the days of his life which God gives him under the sun.

16 C înd mi-am pus inima să cunosc înţelepciunea şi să mă uit cu băgare de seamă la truda pe care şi -o dă omul pe pămînt-căci omul nu vede somn cu ochii, nici zi nici noapte, -

When I applied my mind to know wisdom and to see the business activity and the painful effort that take place upon the earth—how neither day nor night some men’s eyes sleep—

17 a m văzut atunci toată lucrarea lui Dumnezeu, am văzut că omul nu poate să pătrundă ce se face supt soare; oricît s'ar trudi el să cerceteze, tot nu va putea afla; şi chiar dacă înţeleptul ar zice că a ajuns să înţeleagă, tot nu poate să găsească.

Then I saw all the work of God, that man cannot find out the work that is done under the sun—because however much a man may toil in seeking, yet he will not find it out; yes, more than that, though a wise man thinks and claims he knows, yet will he not be able to find it out.