1 S olomon s'a încuscrit cu Faraon, împăratul Egiptului. A luat de nevastă pe fata lui Faraon, şi a adus -o în cetatea lui David, pînă şi -a isprăvit de zidit casa lui, casa Domnului, şi zidul dimprejurul Ierusalimului.

And Solomon made an alliance with Pharaoh king of Egypt and took Pharaoh’s daughter and brought her into the City of David until he had finished building his own house and the house of the Lord, and the wall around Jerusalem.

2 P oporul nu aducea jertfe decît pe înălţimi, căci pînă pe vremea aceasta nu se zidise încă o casă în Numele Domnului.

But the people sacrificed in the high places, for there was no house yet built to the Name of the Lord.

3 S olomon iubea pe Domnul, şi se ţinea de obiceiurile tatălui său David. Numai că aducea jertfe şi tămîie pe înălţimi.

Solomon loved the Lord, walking in the statutes and practices of David his father, only he sacrificed and burned incense in the high places.

4 Î mpăratul s'a dus la Gabaon să aducă jertfe acolo, căci era cea mai însemnată înălţime. Solomon a adus o mie de arderi de tot pe altar.

The king went to Gibeon to sacrifice there, for that was the great high place. One thousand burnt offerings Solomon offered on that altar.

5 L a Gabaon, Domnul S'a arătat în vis lui Solomon noaptea, şi Dumnezeu i -a zis:,, Cere ce vrei să-ţi dau.``

In Gibeon the Lord appeared to Solomon in a dream by night. And God said, Ask what I shall give you.

6 S olomon a răspuns:,, Tu ai arătat o mare bunăvoinţă faţă de robul Tău David, tatăl meu, pentrucă umbla înaintea Ta în credincioşie, în dreptate şi în curăţie de inimă faţă de Tine; i-ai păstrat această mare bună voinţă, şi i-ai dat un fiu, care şade pe scaunul lui de domnie, cum se vede astăzi.

Solomon said, You have shown to Your servant David my father great mercy and loving-kindness, according as he walked before You in faithfulness, righteousness, and uprightness of heart with You; and You have kept for him this great kindness and steadfast love, that You have given him a son to sit on his throne this day.

7 A cum Doamne, Dumnezeul meu, Tu ai pus pe robul Tău să împărăţească în locul tatălui meu David; şi eu nu sînt decît un tînăr, nu sînt încercat.

Now, O Lord my God, You have made Your servant king instead of David my father, and I am but a lad; I know not how to go out (begin) or come in (finish).

8 R obul Tău este în mijlocul poporului pe care l-ai ales, popor foarte mare, care nu poate fi nici socotit, nici numărat, din pricina mulţimii lui.

Your servant is in the midst of Your people whom You have chosen, a great people who cannot be counted for multitude.

9 D ă dar robului Tău o inimă pricepută, ca să judece pe poporul Tău, să deosebească binele de rău! Căci cine ar putea să judece pe poporul Tău, pe poporul acesta aşa de mare la număr!``

So give Your servant an understanding mind and a hearing heart to judge Your people, that I may discern between good and bad. For who is able to judge and rule this Your great people?

10 C ererea aceasta a lui Solomon a plăcut Domnului.

It pleased the Lord that Solomon had asked this.

11 Ş i Dumnezeu a zis:,, Fiindcă lucrul acesta îl ceri, fiindcă nu ceri pentru tine nici viaţă lungă, nici bogăţii, nici moartea vrăjmaşilor tăi, ci ceri pricepere, ca să faci dreptate,

God said to him, Because you have asked this and have not asked for long life or for riches, nor for the lives of your enemies, but have asked for yourself understanding to recognize what is just and right,

12 v oi face după cuvîntul tău. Îţi voi da o inimă înţeleaptă şi pricepută, aşa cum n'a fost nimeni înaintea ta şi nu se va scula nimeni niciodată ca tine.

Behold, I have done as you asked. I have given you a wise, discerning mind, so that no one before you was your equal, nor shall any arise after you equal to you.

13 M ai mult, îţi voi da şi ce n'ai cerut: bogăţii şi slavă, aşa încît în tot timpul vieţii tale nu va fi niciun împărat ca tine.

I have also given you what you have not asked, both riches and honor, so that there shall not be any among the kings equal to you all your days.

14 Ş i dacă vei umbla în căile Mele, păzind legile şi poruncile Mele, cum a făcut David, tatăl tău, îţi voi lungi zilele.``

And if you will go My way, keep My statutes and My commandments as your father David did, then I will lengthen your days.

15 S olomon s'a deşteptat. Acesta a fost visul. Solomon s'a întors la Ierusalim, şi s'a înfăţişat înaintea chivotului legămîntului Domnului. A adus arderi de tot şi jertfe de mulţămire, şi a dat un ospăţ tuturor slujitorilor lui.

Solomon awoke, and behold, it was a dream. He came to Jerusalem, stood before the ark of the covenant of the Lord, and offered burnt offerings and peace offerings, and made a feast for all his servants.

16 A tunci au venit două femei curve la împărat, şi s'au înfăţişat înaintea lui.

Then two women who had become mothers out of wedlock came and stood before the king.

17 U na din femei a zis:,, Rogu-mă, domnul meu, eu şi femeia aceasta locuiam în aceeaş casă, şi am născut lîngă ea în casă.

And one woman said, O my lord, I and this woman dwell in one house; and I was delivered of a child with her in the house.

18 D upă trei zile, femeia aceasta a născut şi ea. Locuiam împreună, niciun străin nu era cu noi în casă, nu eram decît noi amîndouă.

And the third day after I was delivered, this woman also was delivered. And we were together; no stranger was with us, just we two in the house.

19 P este noapte, fiul acestei femei a murit, pentrucă se culcase peste el.

And this woman’s child died in the night because she lay on him.

20 E a s'a sculat pela mijlocul nopţii, a luat pe fiul meu de lîngă mine, pe cînd dormea roaba ta, şi l -a culcat la sînul ei: iar pe fiul ei, care murise, l -a culcat la sînul meu.

And she arose at midnight and took my son from beside me while your handmaid slept and laid him in her bosom and laid her dead child in my bosom.

21 D imineaţa, m'am sculat să dau ţîţă copilului; şi iată că era mort. M'am uitat cu luare-aminte la el dimineaţa; şi iată că nu era fiul meu, pe care -l născusem.``

And when I rose to nurse my child, behold, he was dead. But when I had considered him in the morning, behold, it was not the son I had borne.

22 C ealaltă femeie a zis:,, Ba nu; fiul meu este cel viu, iar fiul tău cel mort.`` Dar cea dintîi a răspuns:,, Ba nicidecum! fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu.`` Aşa au vorbit ele înaintea împăratului.

But the other woman said, No! But the living one is my son, and the dead one is your son! And this one said, No! But the dead son is your son, and the living is my son. Thus they spoke before the king.

23 Î mpăratul a zis:,, Una zice:, Fiul meu este cel viu, iar fiul tău este cel mort.` Şi cealaltă zice:, Ba nicidecum! fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu.``

The king said, One says, This is my son that is alive and yours is the dead one. The other woman says, No! But your son is the dead one and mine is the living one.

24 A poi a adăugat:,, Aduceţi-mi o sabie.`` Au adus o sabie înaintea împăratului.

And the king said, Bring me a sword. And they brought a sword to the king.

25 Ş i împăratul a zis:,, Tăiaţi în două copilul cel viu, şi daţi o jumătate uneia şi o jumătate celeilalte.``

And the king said, Divide the living child in two and give half to the one and half to the other.

26 A tunci femeia al cărei copil era viu, a simţit că i se rupe inima pentru copil, şi a zis împăratului:,, Ah! domnul meu, dă -i mai bine ei copilul cel viu, şi nu -l omorî!`` Dar cealaltă a zis:,, Să nu fie nici al meu nici al tău; tăiaţi -l!``

Then the mother of the living child said to the king, for she yearned over her son, O my lord, give her the living baby, and by no means slay him. But the other said, Let him not be mine or yours, but divide him.

27 Ş i împăratul, luînd cuvîntul, a zis:,, Daţi celei dintîi copilul cel viu, şi nu -l omorîţi. Ea este mama lui.``

Then the king said, Give her the living baby, and by no means slay him. She is the child’s mother.

28 T ot Israelul a auzit de hotărîrea pe care o rostise împăratul. Şi s'au temut de împărat, căci au văzut că înţelepciunea lui Dumnezeu era în el, povăţuindu -l în judecăţile lui.

And all Israel heard of the judgment which the king had made, and they stood in awe of him, for they saw that the wisdom of God was in him to do justice.