1 A u venit şi au spus lui Ioab:,, Iată că împăratul plînge şi se jăleşte din pricina lui Absalom.``

It was told Joab, Behold, the king is weeping and mourning for Absalom.

2 Ş i în ziua aceea, biruinţa s'a prefăcut în jale pentru tot poporul, căci în ziua aceea, poporul auzea zicîndu-se:,,Împăratul este mîhnit din pricina fiului său.``

So the victory that day was turned into mourning for all the people, for they heard it said, The king grieves for his son.

3 Î n aceeaş zi, poporul a intrat în cetate pe furiş, ca nişte oameni ruşinaţi că au fugit din luptă.

The people slipped into the city stealthily that day as humiliated people steal away when they flee in battle.

4 Î mpăratul îşi acoperise faţa, şi striga în gura mare:,, Fiul meu Absalom! Absalom, fiul meu, fiul meu.``

But the king covered his face and cried with a loud voice, O my son Absalom, O Absalom, my son, my son!

5 I oab a intrat în odaia unde era împăratul, şi a zis:,, Tu acoperi azi de ruşine faţa tuturor slujitorilor tăi, cari au scăpat azi viaţa ta, a fiilor tăi şi a fetelor tale, a nevestelor tale şi a ţiitoarelor tale.

And Joab came into the house to the king and said, You have today covered the faces of all your servants with shame, who this day have saved your life and the lives of your sons and your daughters and the lives of your wives and concubines.

6 T u iubeşti pe ceice te urăsc, şi urăşti pe ceice te iubesc, căci arăţi azi că pentru tine nu sînt nici căpetenii nici slujitori; şi văd acum că, dacă ar trăi Absalom şi noi toţi am fi murit în ziua aceasta, lucrul acesta ţi-ar fi plăcut.

For you love those who hate you and hate those who love you. You have declared today that princes and servants are nothing to you; for today I see that if Absalom had lived and all the rest of us had died, you would be well pleased.

7 S coală-te dar, ieşi şi vorbeşte după inima slujitorilor tăi! Căci jur pe Domnul că, dacă nu ieşi să te arăţi, nu va rămînea un om cu tine în noaptea aceasta; şi aceasta va fi o nenorocire mai rea pentru tine decît toate nenorocirile cari ţi s'au întîmplat din tinereţă pînă acum.``

So now arise, go out and speak kindly and encouragingly to your servants; for I swear by the Lord that if you do not go, not a man will remain with you this night. And this will be worse for you than all the evil that has befallen you from your youth until now.

8 A tunci împăratul s'a sculat, şi a şezut la poartă. Au spus tot poporului:,, Iată că împăratul stă la poartă.`` Şi tot poporul a venit înaintea împăratului.

Then the king arose and sat in the gate. And all were told, The king is sitting in the gate, and they all came before the king. Now Israel had fled, every man to his home.

9 Ş i în toate seminţiile lui Israel, tot poporul se certa, zicînd:,,Împăratul ne -a izbăvit din mîna vrăjmaşilor noştri, el ne -a scăpat din mîna Filistenilor; şi acum a trebuit să fugă din ţară dinaintea lui Absalom.

And all the people were at strife throughout all the tribes of Israel, saying, The king delivered us from the hands of our enemies, and he saved us from the hands of the Philistines. And now he has fled out of the land from Absalom.

10 Ş i Absalom, pe care -l unsesem să domnească peste noi, a murit în bătălie: de ce nu puneţi o vorbă pentru întoarcerea împăratului?``

And Absalom, whom we anointed over us, is dead in battle. So now, why do you say nothing about bringing back the king?

11 L a rîndul său, împăratul David a trimes să spună preoţilor Ţadoc şi Abiatar:,, Vorbiţi bătrînilor lui Iuda, şi spuneţi-le:, Pentruce aţi fi voi cei din urmă pentru întoarcerea împăratului în casa lui?` -Căci ce se spunea în tot Israelul ajunsese pînă la împărat. -

And King David sent to Zadok and to Abiathar the priests, saying, Say to the elders of Judah, Why are you the last to bring the king back to his house, when the word of all Israel has come to the king, to bring him to his house?

12 V oi sînteţi fraţii mei, sînteţi os din oasele mele şi carne din carnea mea; pentruce aţi fi voi cei din urmă pentru aducerea împăratului înapoi?

You are my kinsmen; you are my bone and my flesh. Why then are you the last to bring back the king?

13 Ş i lui Amasa spuneţi -i aşa:, Nu eşti tu oare os din oasele mele şi carne din carnea mea? Să mă pedepsească Dumnezeu cu toată asprimea, dacă nu vei fi înaintea mea pentru totdeauna căpetenia oştirii în locul lui Ioab!``

And say to Amasa, Are you not of my bone and of my flesh? May God do so to me, and more also, if you are not commander of my army hereafter in place of Joab.

14 D avid a înmuiat inima tuturor celor din Iuda, de parcă ar fi fost un singur om; şi au trimes să spună împăratului:,,Întoarce-te, tu şi toţi slujitorii tăi.``

He inclined the hearts of all the men of Judah as one man, so they sent word to, Return, you and all your servants.

15 Î mpăratul s'a întors, şi a ajuns pînă la Iordan. Şi Iuda s'a dus la Ghilgal, ca să iasă înaintea împăratului, şi să -l facă să treacă Iordanul.

So returned and came to the Jordan. And Judah came to Gilgal to meet the king, to conduct him over the Jordan.

16 Ş imei, fiul lui Ghera, Beniamitul, care era din Bahurim, s'a grăbit să se pogoare cu cei din Iuda înaintea împăratului David.

And Shimei son of Gera, a Benjamite of Bahurim, hastily came down with the men of Judah to meet King David,

17 A vea cu el o mie de oameni din Beniamin, şi pe Ţiba, mai marele casei lui Saul, şi pe cei cincisprezece fii şi pe cei douăzeci de robi ai lui Ţiba. Au trecut Iordanul în faţa împăratului.

And 1, 000 men of Benjamin with him. And Ziba, the servant of the house of Saul, and his fifteen sons and twenty servants with him, rushed to the Jordan and pressed quickly into the king’s presence.

18 L untrea, pusă la îndemîna împăratului, tocmai pornise ca să -i treacă şi casa dincolo; şi în clipa cînd era să treacă împăratul Iordarnul, Şimei, fiul lui Ghera, s'a închinat înaintea lui.

And there went over a ferryboat to bring over the king’s household and to do what he thought good. And Shimei son of Gera fell down before the king as David came to the Jordan,

19 Ş i a zis împăratului:,, Să nu ţină seamă domnul meu de nelegiuirea mea, să uite că robul tău l -a ocărît în ziua cînd împăratul, domnul meu, ieşea din Ierusalim, şi să nu ţină seamă... împăratul de lucrul acesta!

And said to the king, Let not my lord impute iniquity to me and hold me guilty, nor remember what your servant did the day my lord went out of Jerusalem; may the king not take it to heart.

20 C ăci robul tău mărturiseşte că a păcătuit. Şi iată, vin astăzi, cel dintîi din toată casa lui Iosif, înaintea împăratului, domnul meu.``

For your servant knows that I have sinned; therefore, behold, I am today the first of all the house of Joseph to come down to meet my lord the king.

21 A tunci Abişai, fiul Ţeruiei, a luat cuvîntul, şi a zis:,, Nu trebuie oare să moară Şimei pentrucă a blestemat pe unsul Domnului?``

But Abishai son of Zeruiah said, Shall not Shimei be put to death for this, because he cursed the Lord’s anointed?

22 D ar David a zis:,, Ce am eu cu voi, fiii Ţeruiei, şi pentruce vă arătaţi astăzi protivnicii mei? Astăzi să se omoare oare vreun om în Israel? Nu ştiu eu că împărăţesc azi peste Israel?``

David said, What have I to do with you, you sons of Zeruiah, that you should be an adversary to me today? Shall anyone be put to death today in Israel? For do not I know that I am this day king over Israel?

23 Ş i împăratul a zis lui Şimei:,, Nu vei muri!`` Împăratul i -a jurat că nu -l va omorî.

Therefore the king said to Shimei, You shall not die. And the king gave him his oath.

24 M efiboşet, fiul lui Saul, s'a pogorît şi el înaintea împăratului. Nu-şi îngrijise nici picioarele, nici barba, nici nu-şi spălase hainele, din ziua cînd plecase împăratul pînă în ziua cînd se întorcea în pace.

Mephibosheth the son of Saul came down to meet the king, and had not dressed his feet, trimmed his beard, or washed his clothes from the day the king left until he returned in peace and safety.

25 C înd s'a dus înaintea împăratului la Ierusalim, împăratul i -a zis:,, Pentruce n'ai venit cu mine, Mefiboşet?``

And when he came to Jerusalem to meet the king, David said to him, Why did you not go with me, Mephibosheth?

26 Ş i el a răspuns:,,Împărate, domnul meu, slujitorul meu m'a înşelat, căci robul tău, care este olog, zisese:, Voi pune şaua pe măgar, voi încăleca pe el, şi voi merge cu împăratul.`

He said, My lord O king, my servant deceived me; for I said, Saddle me the donkey that I may ride on it and go to the king, for your servant is lame.

27 Ş i el a înegrit pe robul tău la domnul meu împăratul. Dar domnul meu împăratul este ca un înger al lui Dumnezeu. Fă ce vei crede.

He has slandered your servant to my lord the king. But the king is as an angel of God; so do what is good in your eyes.

28 C ăci toţi cei din casa tatălui meu au fost nişte oameni vrednici de moarte înaintea împăratului domnul meu; şi totuş, tu ai pus pe robul tău în rîndul celor ce mănîncă la masă cu tine. Ce drept mai pot avea eu, şi ce am să cer eu împăratului?``

For all of my father’s house were but doomed to death before my lord the king; yet you set your servant among those who ate at your own table. What right therefore have I to cry any more to the king?

29 Î mpăratul i -a zis:,, Ce mai vorbeşti atîta? Am spus:, Tu şi Ţiba, veţi împărţi pămînturile.``

The king said to him, Why speak any more of your affairs? I say, You and Ziba divide the land.

30 Ş i Mefiboşet a zis împăratului:,, Să ia chiar totul, căci împăratul domnul meu se întoarce în pace acasă.``

Mephibosheth said to the king, Oh, let him take it all, since my lord the king has returned home in safety and peace.

31 B arzilai, Galaaditul, s'a pogorît din Roghelim, şi a trecut Iordanul împreună cu împăratul, ca să -l petreacă pînă dincolo de Iordan.

Now Barzillai the Gileadite came down from Rogelim and went on to the Jordan with the king to conduct him over the Jordan.

32 B arzilai era foarte bătrîn, în vîrstă de optzeci de ani. El îngrijise de împărat în timpul şederii lui la Mahanaim, căci era un om foarte bogat.

Now Barzillai was a very aged man, even eighty years old; and he had provided the king with food while he remained at Mahanaim, for he was a very great man.

33 Î mpăratul a zis lui Barzilai:,, Vino cu mine, şi te voi hrăni la mine în Ierusalim.``

And the king said to Barzillai, Come over with me, and I will provide for you with me in Jerusalem.

34 D ar Barzilai a răspuns împăratului:,, Cîţi ani voi mai trăi, ca să mă sui cu împăratul la Ierusalim?

And Barzillai said to the king, How much longer have I to live, that it would be worthwhile for me to go up with the king to Jerusalem?

35 E u sînt astăzi în vîrstă de optzeci de ani. Pot eu să mai cunosc ce este bun şi ce este rău? Poate robul tău să mai aibă vreun gust pentru ce mănîncă şi bea? Pot eu să mai aud glasul cîntăreţilor şi cîntăreţelor? Şi pentru ce să mai fie robul tău o povară pentru domnul meu, împăratul?

I am this day eighty years old. Could I now discern between good and evil? Can your servant appreciate what I eat or drink? Can I any longer enjoy the voices of singing men and women? Why then should your servant be still a burden to my lord the king?

36 R obul tău va merge puţin dincolo de Iordan cu împăratul. Dealtfel, pentru ce mi-ar face împăratul această binefacere?

Your servant will only go over the Jordan with the king. Why should the king repay me with such a reward?

37 S ă se întoarcă robul tău, şi să mor în cetatea mea, lîngă mormîntul tatălui meu şi mamei mele! Dar iată că robul tău Chimham va trece cu împăratul, domnul meu; fă ce vei crede pentru el.``

Let your servant turn back again, that I may die in my own city and be buried by the grave of my father and mother. But here is your servant Chimham; let him go over with my lord the king. And do to him what shall seem good to you.

38 Î mpăratul a zis:,, Chimham să treacă împreună cu mine, şi voi face pentru el ce vei vrea; tot ce vei dori dela mine, îţi voi da!``

The king answered, Chimham shall go over with me, and I will do to him what seems good to you; and whatever you ask of me I will do for you.

39 D upă ce tot poporul a trecut Iordanul şi după ce l -a trecut şi împăratul, împăratul a sărutat pe Barzilai, şi l -a binecuvîntat. Şi Barzilai s'a întors acasă.

So all the people went over the Jordan. When the king had crossed over, he kissed Barzillai and blessed him, and returned to his own place.

40 Î mpăratul s'a îndreptat spre Ghilgal, însoţit de Chimham. Tot poporul lui Iuda şi jumătate din poporul lui Israel petrecuse pe împărat dincolo de Iordan.

Then the king went on to Gilgal, and Chimham went with him; and all the people of Judah and also half the people of Israel escorted the king.

41 D ar toţi bărbaţii lui Israel au venit la împărat, şi i-au zis:,, Pentruce te-au furat fraţii noştri, bărbaţii lui Iuda, şi au trecut pe împărat peste Iordan, împreună cu casa lui, şi cu toţi oamenii lui David?``

And all the men of Israel came to the king and said to him, Why have our kinsmen, the men of Judah, stolen you away and have brought the king and his household over the Jordan, and all David’s men with him?

42 T oţi bărbaţii lui Iuda au răspuns bărbaţilor lui Israel:,, Fiindcă împăratul ne este rudă; şi ce aţi găsit aici, ca să vă mîniaţi? Am trăit noi pe cheltuiala împăratului? Ne -a făcut el daruri?``

But all the men of Judah answered the men of Israel, Because the king is near of kin to us. Why then be angry about it? Have we eaten at all at the king’s expense? Or has he given us any gift?

43 Ş i bărbaţii lui Israel au răspuns bărbaţilor lui Iuda:,,Împăratul este de zece ori mai mult al nostru, şi chiar la David avem mai mult drept decît voi. Pentruce ne-aţi nesocotit? N'am fost noi cei dintîi cari am spus să se întoarcă împăratul nostru?`` Şi bărbaţii lui Iuda au vorbit cu mai multă asprime decît bărbaţii lui Israel.

Then the men of Israel answered the men of Judah, We have ten shares in the king; and we have more right to David than you have. Why then did you despise and ignore us? Were we not the first to speak of our bringing back our king? But the words of the men of Judah were more violent than the charges of the men of Israel.