1 F oametea bîntuia greu în ţară.

But the hunger and destitution and starvation were very severe and extremely distressing in the land.

2 C înd au isprăvit de mîncat grîul, pe care -l aduseseră din Egipt, Iacov a zis fiilor săi:,, Duceţi-vă iarăş, şi cumpăraţi-ne ceva merinde.``

And when had eaten up the grain which the men had brought from Egypt, their father said to them, Go again; buy us a little food.

3 I uda i -a răspuns:,, Omul acela ne -a spus curat:, Să nu-mi mai vedeţi faţa, dacă fratele vostru nu va fi cu voi.`

But Judah said to him, The man solemnly and sternly warned us, saying, You shall not see my face again unless your brother is with you.

4 D acă vrei deci să trimeţi pe fratele nostru cu noi, ne vom pogorî, şi-ţi vom cumpăra merinde.

If you will send our brother with us, we will go down and buy you food;

5 D ar dacă nu vrei să -l trimeţi, nu ne vom pogorî, căci omul acela ne -a spus:,, Să nu-mi mai vedeţi faţa, dacă fratele vostru nu va fi cu voi!``

But if you will not send him, we will not go down; for the man said to us, You shall not see my face unless your brother is with you.

6 I srael a zis atunci:,, Pentruce mi-aţi făcut un astfel de rău, şi aţi spus omului aceluia că mai aveţi un frate?``

And Israel said, Why did you do me such a wrong and suffer this evil to come upon me by telling the man that you had another brother?

7 E i au răspuns:,, Omul acela ne -a întrebat despre noi şi familia noastră, şi a zis:, Mai trăieşte tatăl vostru? Mai aveţi vreun frate?` Şi noi am răspuns la întrebările acestea. Puteam noi să ştim că are să zică:, Aduceţi pe fratele vostru?``

And they said, The man asked us straightforward questions about ourselves and our relatives. He said, Is your father still alive? Have you another brother? And we answered him accordingly. How could we know that he would say, Bring your brother down here?

8 I uda a zis tatălui său Israel:, Trimete copilul cu mine, ca să ne sculăm şi să plecăm, şi vom trăi şi nu vom muri, noi, tu şi copiii noştri.

And Judah said to Israel his father, Send the lad with me and we will arise and go, that we may live and not die, both we and you and also our little ones.

9 R ăspund eu pentru el; ai să -l ceri înapoi din mîna mea. Dacă nu -l voi aduce înapoi la tine, şi dacă nu -l voi pune înaintea ta, vinovat să fiu faţă de tine pentru totdeauna.

I will be security for him; you shall require him of me; if I do not bring him back to you and put him before you, then let me bear the blame forever.

10 C ăci dacă n'am mai fi zăbovit, de două ori ne-am fi întors pînă acum.``

For if we had not lingered like this, surely by now we would have returned the second time.

11 I srael, tatăl lor, le -a zis:,, Fiindcă trebuie, faceţi aşa. Luaţi-vă în saci ceva din cele mai bune roade ale ţării, ca să duceţi un dar omului aceluia, şi anume: puţin leac alinător, şi puţină miere, mirodenii, smirnă, fisticuri şi migdale.

And their father Israel said to them, If it must be so, now do this; take of the choicest products in the land in your sacks and carry down a present to the man, a little balm (balsam) and a little honey, aromatic spices and gum (of rock rose) or ladanum, pistachio nuts, and almonds.

12 L uaţi cu voi argint îndoit, şi duceţi înapoi argintul, pe care vi -l puseseră la gura sacilor: poate că a fost o greşeală.

And take double the money with you; and the money that was put back in the mouth of your sacks, carry it again with you; there is a possibility that was an oversight.

13 L uaţi şi pe fratele vostru, sculaţi-vă şi întoarceţi-vă la omul acela.

Take your brother and arise and return to the man;

14 D umnezeul Cel Atotputernic să vă facă să căpătaţi trecere înaintea omului aceluia, şi să lase să se întoarcă împreună cu voi pe celalt frate al vostru şi pe Beniamin! Iar eu, dacă trebuie să fiu lipsit de copiii mei, lipsit să fiu!``

May God Almighty give you mercy and favor before the man, that he may release to you your other brother and Benjamin. If I am bereaved, I am bereaved.

15 A u luat darul; au luat cu ei argint îndoit, precum şi pe Beniamin; s'au sculat, s'au pogorît în Egipt, şi s'au înfăţişat înaintea lui Iosif.

Then the men took the present, and they took double the money with them, and Benjamin; and they arose and went down to Egypt and stood before Joseph.

16 C um a văzut Iosif pe Beniamin cu ei, a zis economului său:,, Bagă pe oamenii aceştia în casă, taie vite şi găteşte; căci oamenii aceştia au să mănînce cu mine la amează.``

And when Joseph saw Benjamin with them, he said to the steward of his house, Bring the men into the house and kill an animal and make ready, for the men will dine with me at noon.

17 O mul acela a făcut ce -i poruncise Iosif, şi a dus pe oamenii aceia în casa lui Iosif.

And the man did as Joseph ordered and brought the men to Joseph’s house.

18 E i s'au temut cînd au văzut că -i bagă în casa lui Iosif, şi au zis:,, Ne bagă înlăuntru din pricina argintului pus în sacii noştri data trecută; vor să se năpustească peste noi, ca să ne ia robi, şi să pună mîna pe măgarii noştri.``

The men were afraid because they were brought to Joseph’s house; and they said, We are brought in because of the money that was returned in our sacks the first time we came, so that he may find occasion to accuse and assail us, take us for slaves, and seize our donkeys.

19 S 'au apropiat de economul casei lui Iosif, şi au intrat în vorbă cu el la uşa casei;

So they came near to the steward of Joseph’s house and talked with him at the door of the house,

20 ş i au zis:,, Domnule, noi ne-am mai pogorît odată aici, ca să cumpărăm merinde.

And said, O sir, we came down truly the first time to buy food;

21 A poi, cînd am ajuns la locul unde trebuia să rămînem peste noapte, ne-am deschis sacii; şi iatăcă argintul fiecăruia era la gura sacului său, argintul nostru, după greutatea lui: şi l-am adus înapoi cu noi.

And when we came to the inn, we opened our sacks and there was each man’s money, full weight, returned in the mouth of his sack. Now we have brought it back again.

22 A m adus şi alt argint, ca să cumpărăm merinde. Nu ştim cine a pus argintul în sacii noştri.``

And we have brought down with us other money to buy food; we do not know who put our money in our sacks.

23 E conomul a răspuns:,, Fiţi pe pace! Nu vă temeţi de nimic. Dumnezeul vostru, Dumnezeul tatălui vostru, v'a pus pe ascuns o comoară în saci. Argintul vostru a trecut prin mînile mele.`` Şi le -a adus şi pe Simeon.

But said, Peace be to you, fear not; your God and the God of your father has given you treasure in your sacks. I received your money. And he brought Simeon out to them.

24 O mul acesta i -a băgat în casa lui Iosif; le -a dat apă de şi-au spălat picioarele; a dat şi nutreţ măgarilor lor.

And the man brought the men into Joseph’s house and gave them water, and they washed their feet; and he gave their donkeys provender.

25 E i şi-au pregătit darul pînă la venirea lui Iosif, la amează; căci aflaseră că au să mănînce la el.

And they made ready the present they had brought for Joseph before his coming at noon, for they heard that they were to dine there.

26 C înd a ajuns Iosif acasă, i-au dat darul, pe care i -l aduseseră, şi s'au aruncat cu faţa la pămînt înaintea lui.

And when Joseph came home, they brought into the house to him the present which they had with them, and bowed themselves to him to the ground.

27 E l i -a întrebat de sănătate; şi a zis:,, Bătrînul vostru tată, de care aţi vorbit, este sănătos? Mai trăieşte?``

He asked them of their welfare and said, Is your old father well, of whom you spoke? Is he still alive?

28 E i au răspuns:,, Robul tău, tatăl nostru, este sănătos; trăieşte încă``. Şi s'au plecat şi s'au aruncat cu faţa la pămînt.

And they answered, Your servant our father is in good health; he is still alive. And they bowed down their heads and made obeisance.

29 I osif a ridicat ochii; şi, aruncînd o privire spre frate-său Beniamin, fiul mamei sale, a zis:,, Acesta este fratele vostru cel tînăr, despre care mi-aţi vorbit?`` Şi a adăugat:,, Dumnezeu să aibă milă de tine, fiule!``

And he looked up and saw his brother Benjamin, his mother’s son, and said, Is this your youngest brother, of whom you spoke to me? And he said, God be gracious to you, my son!

30 I osif a isprăvit repede, căci i se rupea inima pentru fratele său, şi simţea nevoie să plîngă; a intrat de grab într'o odaie, şi a plîns acolo.

And Joseph hurried from the room, for his heart yearned for his brother, and he sought privacy to weep; so he entered his chamber and wept there.

31 D upăce s'a spălat pe faţă, a ieşit din odaie; şi, silindu-se să se stăpînească, a zis:,, Aduceţi de mîncare!``

And he washed his face and went out, and, restraining himself, said, Let dinner be served.

32 A u adus de mîncare lui Iosif deoparte, şi fraţilor lui de o parte; Egiptenilor, cari mîncau cu el, le-au adus deasemenea mîncare de o parte; căci Egiptenii nu puteau să mănînce cu Evreii, fiindcă lucrul acesta pentru ei este o urîciune.

And set out for by himself, and for by themselves, and for those Egyptians who ate with him by themselves, according to the Egyptian custom not to eat food with the Hebrews; for that is an abomination to the Egyptians.

33 F raţii lui Iosif s'au aşezat la masă în faţa lui: dela întîiul născut, după dreptul lui de întîi născut, şi pînă la cel mai tînăr, aşezaţi după vîrstă; şi se uitau unii la alţii cu mirare.

And were given seats before him—the eldest according to his birthright and the youngest according to his youth; and the men looked at one another amazed.

34 I osif a pus să le dea din bucatele cari erau înaintea lui; iar Beniamin a căpătat de cinci ori mai mult decît ceilalţi. Şi au băut, şi s'au veselit împreună cu el.

took and sent helpings to them from before him, but Benjamin’s portion was five times as much as any of theirs. And they drank freely and were merry with him.