1 E ra pe vremea lui Ahaşveroş, al acelui Ahaşveroş care domnea dela India pînă în Etiopia peste o sută douăzeci şi şapte de ţinuturi.

It was in the days of Ahasuerus, the Ahasuerus who reigned from India to Ethiopia over 127 provinces.

2 Î mpăratul Ahaşveroş şedea atunci pe scaunul lui împărătesc la Susa, în capitală.

In those days when King Ahasuerus sat on his royal throne which was in Shushan or Susa in the palace or castle,

3 Î n al treilea an al domniei lui, a dat un ospăţ tuturor domnitorilor şi slujitorilor săi. Căpeteniile oştirii Perşilor şi Mezilor, mai marii şi capii ţinuturilor, s'au strîns înaintea lui.

In the third year of his reign he made a feast for all his princes and his courtiers. The chief officers of the Persian and Median army and the nobles and governors of the provinces were there before him

4 E l le -a arătat bogăţia strălucită a împărăţiei lui şi slava minunată a mărimii lui, în multe zile, timp de o sută optzeci de zile.

While he showed the riches of his glorious kingdom and the splendor and excellence of his majesty for many days, even 180 days.

5 D upă ce au trecut aceste zile, împăratul a dat întregului popor care se afla în capitala Susa, dela cel mai mare pînă la cel mai mic, un ospăţ, care a ţinut şapte zile, în curtea grădinii casei împărăteşti.

And when these days were completed, the king made a feast for all the people present in Shushan the capital, both great and small, a seven-day feast in the court of the garden of the king’s palace.

6 C ovoare albe, verzi şi albastre, erau legate cu funii de in supţire şi de purpură de nişte verigi de argint şi de nişte stîlpi de marmoră. Paturi de aur şi de argint stăteau pe o podeală de porfir, de marmoră, de sidef şi de pietre negre.

There were hangings of fine white cloth, of green and of blue, fastened with cords of fine linen and purple to silver rings or rods and marble pillars. The couches of gold and silver rested on a pavement of porphyry, white marble, mother-of-pearl, and colored stones.

7 I ar de băut turnau în vase de aur, de felurite soiuri. Era belşug de vin împărătesc, mulţămită dărniciei împăratului.

Drinks were served in different kinds of golden goblets, and there was royal wine in abundance, according to the liberality of the king.

8 D ar nimeni nu era silit să bea, căci împăratul poruncise tuturor oamenilor din casa lui să facă după voia fiecăruia.

And drinking was according to the law; no one was compelled to drink, for the king had directed all the officials of his palace to serve only as each guest desired.

9 Î mpărăteasa Vasti a dat şi ea un ospăţ femeilor, în casa împărătească a împăratului Ahaşveroş.

Also Queen Vashti gave a banquet for the women in the royal house which belonged to King Ahasuerus.

10 A şaptea zi, pe cînd inima împăratului era veselă de vin, a poruncit lui Mehuman, Bizta, Harbona Bigta, Abagta, Zetar şi Carcas, cei şapte fameni cari slujeau înaintea împăratului Ahaşveroş,

On the seventh day, when the king’s heart was merry with wine, he commanded Mehuman, Biztha, Harbona, Bigtha, Abagtha, Zethar, and Carkas, the seven eunuchs who ministered to King Ahasuerus as attendants,

11 s ă aducă în faţa lui pe împărăteasa Vasti, cu cununa împărătească, pentruca să arate frumuseţa ei popoarelor şi mai marilor săi, căci era frumoasă la chip.

To bring Queen Vashti before the king, with her royal crown, to show the peoples and the princes her beauty, for she was fair to behold.

12 D ar împărăteasa Vasti n'a vrut să vină, cînd a primit prin fameni porunca împăratului. Şi împăratul s'a supărat foarte tare, s'a aprins de mînie.

But Queen Vashti refused to come at the king’s command conveyed by the eunuchs. Therefore the king was enraged, and his anger burned within him.

13 A tunci împăratul a vorbit cu înţelepţii cari cunoşteau obiceiurile vremii. Căci aşa se puneau la cale treburile împăratului: înaintea tuturor celor ce cunoşteau legile şi dreptul.

Then the king spoke to the wise men who knew the times—for this was the king’s procedure toward all who were familiar with law and judgment—

14 A vea lîngă el pe Carşena, pe Şetar, pe Admata, pe Tarsis, pe Meres, pe Marsena, pe Memucan, şapte domnitori ai Persiei şi Mediei, cari vedeau faţa împăratului şi cari aveau locul întîi în împărăţie.

Those next to him being Carshena, Shethar, Admatha, Tarshish, Meres, Marsena, and Memucan, the seven princes of Persia and Media who were in the king’s presence and held first place in the kingdom.

15 C e trebuie``, a zis el,,, să se facă împărătesei Vasti, după lege, pentrucă n'a împlinit ce i -a poruncit împăratul Ahaşveroş prin fameni?``

According to the law, what is to be done to Queen Vashti because she has not done the bidding of King Ahasuerus conveyed by the eunuchs?

16 M emucan a răspuns înaintea împăratului şi domnitorilor:,, Nu numai faţă de împărat s'a purtat rău împărăteasa Vasti; ci şi faţă de toţi domnitorii şi toate popoarele cari sînt în toate ţinuturile împăratului Ahaşveroş.

And Memucan answered before the king and the princes, Vashti the queen has not only done wrong to the king but also to all the princes and to all the peoples who are in all the provinces of King Ahasuerus.

17 C ăci fapta împărătesei va ajunge la cunoştinţa tuturor femeilor, şi le va face să-şi nesocotească bărbaţii. Ele vor zice:,Împăratul Ahaşveroş a poruncit să i se aducă înainte împărăteasa Vasti, şi ea nu s'a dus.`

For this deed of the queen will become known to all women, making their husbands contemptible in their eyes, since they will say, King Ahasuerus commanded Queen Vashti to be brought before him, but she did not come.

18 Ş i în ziua aceasta crăiesele Persiei şi Mediei, cari vor afla de fapta împărătesei, vor vorbi tot aşa tuturor căpeteniilor împăratului: de aici va veni mult dispreţ şi mînie.

This very day the ladies of Persia and Media who have heard of the queen’s behavior will be telling it to all the king’s princes. So contempt and wrath in plenty will arise.

19 D acă împăratul găseşte cu cale, să se dea poruncă din partea lui şi să se scrie în legile Perşilor şi Mezilor, cu arătare că nu trebuie să se calce, o poruncă împărătească, după care Vasti să nu se mai arate înaintea împăratului Ahaşveroş. Iar împăratul să dea vrednicia de împărăteasă alteia, mai bună decît ea.

If it pleases the king, let a royal command go forth from him and let it be written among the laws of the Persians and Medes, so that it may not be changed, that Vashti is to come no more before King Ahasuerus; and let the king give her royal position to another who is better than she.

20 P orunca împăratului se va vesti astfel în toată împărăţia lui, -căci este mare-şi toate femeile vor da cinste bărbaţilor lor, dela mare pînă la mic.``

So when the king’s decree is made and proclaimed throughout all his kingdom, extensive as it is, all wives will give honor to their husbands, high and low.

21 P ărerea aceasta a fost primită de împărat şi de domnitori, şi împăratul a lucrat după cuvîntul lui Memucan.

This advice pleased the king and the princes, and the king did what Memucan proposed.

22 A trimes scrisori tuturor ţinuturilor din împărăţia lui, fiecărui ţinut după scrierea lui, şi fiecărui popor după limba lui; ele spuneau că orice bărbat trebuie să fie stăpîn în casa lui, şi că va vorbi limba poporului său.

He sent letters to all the royal provinces, to each in its own script and to every people in their own language, saying that every man should rule in his own house and speak there in the language of his own people.