1 Î n al treilea an al domniei lui Ioiachim, împăratul lui Iuda, Nebucadneţar, împăratul Babilonului, a venit împotriva Ierusalimului, şi l -a împresurat.

In the third year of the reign of Jehoiakim king of Judah, Nebuchadnezzar king of Babylon came to Jerusalem and besieged it.

2 D omnul a dat în mînile lui pe Ioiachim, împăratul lui Iuda, şi o parte din vasele Casei lui Dumnezeu. Nebucadneţar a dus vasele în ţara Şinear, în casa dumnezeului său, le -a pus în casa vistieriei dumnezeului său.

And the Lord gave Jehoiakim king of Judah into his hand, along with a part of the vessels of the house of God; and he carried them into the land of Shinar to the house of his god and placed the vessels in the treasury of his god.

3 Î mpăratul a dat poruncă lui Aşpenaz, căpetenia famenilor săi dregători, să -i aducă vreo cîţiva din copiii lui Israel de neam împărătesc şi de viţă boierească,

And the king told Ashpenaz, the master of his eunuchs, to bring in some of the children of Israel, both of the royal family and of the nobility—

4 n işte tineri fără vreun cusur trupesc, frumoşi la chip, înzestraţi cu înţelepciune în orice ramură a ştiinţei, cu minte ageră şi pricepere, în stare să slujească în casa împăratului, şi pe cari să -i înveţe scrierea şi limba Haldeilor.

Youths without blemish, well-favored in appearance and skillful in all wisdom, discernment, and understanding, apt in learning knowledge, competent to stand and serve in the king’s palace—and to teach them the literature and language of the Chaldeans.

5 Î mpăratul le -a rînduit pe fiecare zi o parte din bucatele dela masa lui şi din vinul de care bea el, vrînd să -i crească timp de trei ani, după cari aveau să fie în slujba împăratului.

And the king assigned for them a daily portion of his own rich and dainty food and of the wine which he drank. They were to be so educated and so nourished for three years that at the end of that time they might stand before the king.

6 P rintre ei erau, dintre copiii lui Iuda: Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria.

Among these were of the children of Judah: Daniel, Hananiah, Mishael, and Azariah.

7 C ăpetenia famenilor dregători le -a pus însă alte nume, şi anume: lui Daniel i -a pus numele Beltşaţar, lui Hanania Şadrac, lui Mişael Meşac, şi lui Azaria Abed-Nego.

The chief of the eunuchs gave them names: Daniel he called Belteshazzar, Hananiah he called Shadrach, Mishael he called Meshach, and Azariah he called Abednego.

8 D aniel s'a hotărît să nu se spurce cu bucatele alese ale împăratului şi cu vinul pe care -l bea împăratul, şi a rugat pe căpetenia famenilor dregători să nu -l silească să se spurce.

But Daniel determined in his heart that he would not defile himself by the king’s rich and dainty food or by the wine which he drank; therefore he requested of the chief of the eunuchs that he might not to defile himself.

9 D umnezeu a făcut ca Daniel să capete bunăvoinţă şi trecere înaintea căpeteniei famenilor dregători.

Now God made Daniel to find favor, compassion, and loving-kindness with the chief of the eunuchs.

10 C ăpetenia famenilor a zis lui Daniel:,, Mă tem numai de domnul meu împăratul, care a hotărît ce trebuie să mîncaţi şi să beţi, ca nu cumva să vadă feţele voastre mai triste decît ale celorlalţi tineri de vîrsta voastră, şi să-mi puneţi astfel capul în primejdie înaintea împăratului``.

And the chief of the eunuchs said to Daniel, I fear, lest my lord the king, who has appointed your food and your drink, should see your faces worse looking or more sad than the other youths of your age. Then you would endanger my head with the king.

11 A tunci Daniel a zis îngrijitorului, căruia îi încredinţase căpetenia famenilor privegherea asupra lui Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria:

Then said Daniel to the steward whom the chief of the eunuchs had set over Daniel, Hananiah, Mishael, and Azariah,

12 p e robii tăi zece zile, şi să ni se dea de mîncat zarzavaturi şi apă de băut;

Prove your servants, I beseech you, for ten days and let us be given a vegetable diet and water to drink.

13 s ă te uiţi apoi la faţa noastră şi la a celorlalţi tineri cari mănîncă din bucatele împăratului, şi să faci cu robii tăi după cele ce vei vedea!``

Then let our appearance and the appearance of the youths who eat of the king’s dainties be observed and compared by you, and deal with us your servants according to what you see.

14 E l i -a ascultat în privinţa aceasta, şi i -a încercat zece zile.

So consented to them in this matter and proved them ten days.

15 D upă cele zece zile, ei erau mai bine la faţă şi mai graşi decît toţi tinerii cari mîncau din bucatele împăratului.

And at the end of ten days it was seen that they were looking better and had taken on more flesh than all the youths who ate of the king’s rich dainties.

16 Î ngrijitorul lua bucatele şi vinul cari le erau rînduite, şi le dădea zazavaturi.

So the steward took away their dainties and the wine they were to drink and gave them vegetables.

17 D umnezeu a dat acestor patru tineri ştiinţă şi pricepere pentru tot felul de scrieri, şi înţelepciune; mai ales însă a făcut pe Daniel priceput în toate vedeniile şi în toate visele.

As for these four youths, God gave them knowledge and skill in all learning and wisdom, and Daniel had understanding in all visions and dreams.

18 L a vremea sorocită de împărat ca să -i aducă la el, căpetenia famenilor i -a adus înaintea lui Nebucadneţar.

Now at the end of the time which the king had set for bringing, the chief of the eunuchs brought them before Nebuchadnezzar.

19 Î mpăratul a stat de vorbă cu ei: dar între toţi tinerii aceia, nu s'a găsit niciunul ca Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria. De aceea ei au fost primiţi în slujba împăratului.

And the king conversed with them, and among them all none was found like Daniel, Hananiah, Mishael, and Azariah; therefore they were assigned to stand before the king.

20 Î n toate lucrurile cari cereau înţelepciune şi pricepere, şi despre cari îi întreba împăratul, îi găsea de zece ori mai destoinici decît toţi vrăjitorii şi cititorii în stele, cari erau în toată împărăţia lui.

And in all matters of wisdom and understanding concerning which the king asked them, he found them ten times better than all the magicians and enchanters who were in his whole realm.

21 A şa a dus -o Daniel pînă în anul dintîi al împăratului Cir.

And Daniel continued there even to the first year of King Cyrus.