1 V ai! în ce întunecime a aruncat Domnul, în mînia Lui, pe fiica Sionului. A asvîrlit din cer pe pămînt podoaba lui Israel, şi nu Şi -a mai adus aminte de scaunul picioarelor Lui, în ziua mîniei Lui!

How the Lord has covered the Daughter of Zion with a cloud in His anger! He has cast down from heaven to the earth the beauty and splendor of Israel and has not remembered His footstool in the day of His anger!

2 D omnul a nimicit, fără milă, toate locuinţele lui Iacov. În urgia Lui, a dărîmat întăriturile fiicei lui Iuda, şi le -a prăvălit la pămînt; a făcut de ocară împărăţia şi căpeteniile ei.

The Lord has swallowed up all the country places and habitations of Jacob and has spared not nor pitied; He has demolished in His wrath the strongholds of the Daughter of Judah. He has cast down to the ground the kingdom and its rulers, polluting them and depriving them of their sanctity.

3 Î n mînia Lui aprinsă, a doborît toată puterea lui Israel; Şi -a tras înapoi dela el dreapta, înaintea vrăjmaşului, şi a aprins în Iacov o văpaie de foc care mistuieşte toate dejurîmprejur.

He has broken off in His fierce anger every horn (means of defense) of Israel. He has drawn back His right hand from before the enemy. And He has burned amidst Jacob like a flaming fire consuming all around.

4 Ş i -a încordat arcul ca un vrăjmaş, Şi -a ridicat dreapta ca un asupritor, şi a prăpădit tot ce era plăcut privirilor, Şi -a vărsat ca un foc urgia peste cortul fiicei Sionului.

He has bent His bow like an enemy; He has stood with His right hand set like a foe and has slain all the delights and pride of the eye; on and in the tent of the Daughter of Zion He has poured out His wrath like fire.

5 C a un vrăjmaş a ajuns Domnul, a nimicit pe Israel, i -a dărîmat toate palatele, i -a prăbuşit întăriturile, şi a umplut pe fiica lui Iuda de jale şi suspin.

The Lord has become like an enemy; He has destroyed Israel. He has destroyed all its palaces, has laid in ruins its strongholds, and has multiplied in the Daughter of Judah groaning and moaning and lamentation.

6 I -a pustiit cortul sfînt ca pe o grădină, a nimicit locul adunării sale; Domnul a făcut să se uite în Sion sărbătorile şi Sabatul, şi, în mînia Lui năpraznică a lepădat pe împărat şi pe preot.

And He has violently broken down His temple like a booth or hedge of a garden; He has destroyed the place of His appointed assembly. The Lord has caused the solemn appointed feasts and Sabbaths to be forgotten in Zion and has spurned and rejected in the indignation of His anger the king and the priest.

7 D omnul Şi -a dispreţuit altarul, Şi -a lepădat locaşul Său cel sfînt. A dat în mînile vrăjmaşului zidurile palatelor Sionului; au răsunat strigătele în casa Domnului, ca într'o zi de sărbătoare.

The Lord has scorned, rejected, and cast off His altar; He has abhorred and disowned His sanctuary. He has given into the hand of the enemy the walls of her palaces; they have raised a clamor in the house of the Lord as on a day of a solemn appointed feast.

8 Ş i -a pus de gînd Domnul să dărîme zidurile fiicei Sionului; a întins sfoara de măsurat, şi nu Şi -a tras mîna pînă nu le -a nimicit. A cufundat în jale întăritura şi zidurile, cari nu mai sînt, toate, decît nişte dărîmături triste.

The Lord purposed to lay in ruins the wall of the Daughter of Zion. He marked it off by measuring line; He restrained not His hand from destroying. He made rampart and wall lament; they languished together.

9 P orţile îi sînt cufundate în pămînt; i -a nimicit şi rupt zăvoarele. Împăratul şi căpeteniile sale sînt între neamuri. Lege nu mai au,

Her gates have sunk into the ground; He has destroyed and broken her bars. Her king and her princes are among the nations; the law is no more; her prophets also obtain no vision from the Lord.

10 B ătrînii fiicei Sionului şed pe pămînt şi tac; şi-au presărat ţărînă pe cap, s'au încins cu saci; fecioarele Ierusalimului îşi pleacă la pămînt capul.

The elders of the Daughter of Zion sit on the ground keeping silent; they have cast dust on their heads, they have girded themselves with sackcloth. The maidens of Jerusalem have bowed their heads to the ground.

11 M i s'au strors ochii de lacrămi, îmi fierb măruntaiele, mi se varsă ficatul pe pămînt, din pricina prăpădului fiicei poporului meu, din pricina copiilor şi pruncilor de ţîţă leşinaţi pe uliţele cetăţii.

My eyes fail from weeping, my emotions are deeply disturbed, my heart is poured out upon the ground because of the destruction of the daughter of my people, because infants and nurslings faint in the streets of the city.

12 E i ziceau către mamele lor:,, Unde este pîne şi vin?`` Şi cădeau leşinaţi ca nişte răniţi pe uliţele cetăţii, îşi dădeau sufletul la pieptul mamelor lor.

They keep crying to their mothers, Where is corn and wine ? as they faint like wounded men in the streets of the city, as their lives ebb away on their mothers’ bosom.

13 C u ce să te îmbărbătez şi cu ce să te asemăn, fiica Ierusalimului? Cu cine să te pun alături, şi cu ce să te mîngîi, fecioară, fiica Sionului? Căci rana ta este mare ca marea: cine va putea să te vindece?

What is sufficient for me to remind you for your ? To what shall I liken you, O Daughter of Jerusalem? With what shall I compare you, that I may comfort you, O Virgin Daughter of Zion? For your ruin is as measureless as the sea! Who can heal you?

14 P roorocii tăi ţi-au proorocit vedenii deşarte şi amăgitoare, nu ţi-au dat pe faţă nelegiuirea, ca să abată astfel robia dela tine, ci ţi-au făcut proorocii mincinoase şi înşelătoare.

Your prophets have predicted for you falsehood and delusion and foolish things; and they have not exposed your iniquity and guilt to avert your captivity. But they have divined and declared to you false and deceptive prophecies, worthless and misleading.

15 T oţi trecătorii bat din palme asupra ta, şuieră şi dau din cap împotriva fiicei Ierusalimului, şi zic:,, Aceasta este cetatea despre care se zicea că este cea mai frumoasă, şi bucuria întregului pămînt?``

All who pass by clap their hands at you; they hiss and wag their heads at the Daughter of Jerusalem, saying, Is this the city which was called the perfection of beauty, the joy of all the earth?

16 T oţi vrăjmaşii tăi deschid gura împotriva ta, fluieră, scrîşnesc din dinţi, şi zic:,, Am înghiţit -o!``,, Da, aceasta este ziua pe care o aşteptam, am ajuns -o şi o vedem!``

All your enemies have opened wide their mouths against you; they scornfully hiss and gnash their teeth. They cry, We have swallowed her up! Certainly this is the day we have looked for; we have it, we see it!

17 D omnul a înfăptuit ce hotărîse, a împlinit cuvîntul pe care -l sorocise de multă vreme, a nimicit fără milă; a făcut din tine bucuria vrăjmaşului, a înălţat tăria asupritorilor tăi!

The Lord has done what He planned; He has carried out and finished His word which He threatened and decreed in the days of old. He has demolished without pity; He has made the enemy rejoice over you and has exalted the might of your foes.

18 I nima lor strigă către Domnul... Zid al fiicei Sionului, varsă zi şi noapte şiroaie de lacrămi! Nu-ţi da niciun răgaz, şi ochiul tău să n'aibă odihnă!

The hearts cried to the Lord. O wall of the Daughter of Zion, let tears run down like a river day and night; give yourself no rest, let not your eyes stop.

19 S coală-te şi gemi noaptea cînd încep străjile! Varsă-ţi inima ca nişte apă, înaintea Domnului! Ridică-ţi mîinile spre El pentru viaţa copiilor tăi, cari mor de foame la toate colţurile uliţelor!

Arise, cry out in the night, at the beginning of the watches; pour out your heart like water before the face of the Lord. Lift up your hands toward Him for the lives of your young children, who faint from hunger at the head of every street.

20 U ită-Te, Doamne, şi priveşte: cui i-ai făcut Tu aşa? Să mănînce femeile rodul pîntecelui lor, pruncii desmierdaţi de mînile lor? Să fie măcelăriţi preoţii şi proorocii în Locaşul cel sfînt al Domnului?

Behold, O Lord, and consider to whom You have done this. Should and shall women eat the fruit of their own bodies, the children whom they have tended and swaddled with their hands? Should and shall priest and prophet be slain in the place set apart of the Lord?

21 C opiii şi bătrînii stau culcaţi pe pămînt în uliţe; fecioarele şi tinerii mei au căzut ucişi de sabie; i-ai ucis, în ziua mîniei Tale, şi i-ai jungheat fără milă.

The young and the old lie on the ground in the streets; my maidens and my young men have fallen by the sword. You have slain them in the day of Your anger, slaughtering them without pity.

22 A i chemat groaza din toate părţile peste mine, ca la o zi de sărbătoare. În ziua mîniei Domnului, n'a scăpat unul şi n'a rămas cu viaţă. Pe cei îngrijiţi şi crescuţi de mine, mi i -a nimicit vrăjmaşul!``

You called together, as on an appointed feast day of solemn assembly, my terrors (dangers) from every side. And there was not one in the day of God’s wrath who escaped or survived; those I have nursed and brought up, my enemy has destroyed.