1 E lisei a zis femeii pe al cărei fiu îl înviase:,, Scoală-te, du-te, tu şi casa ta, şi locuieşte pentru o vreme unde vei putea; căci Domnul va trimete o foamete de şapte ani peste ţară, şi foametea a şi început.``

Now Elisha had said to the woman whose son he had restored to life, Arise and go with your household and sojourn wherever you can, for the Lord has called for a famine, and moreover, it will come upon the land for seven years.

2 F emeia s'a sculat, şi a făcut după cuvîntul omului lui Dumnezeu: a plecat, ea şi casa ei, şi a locuit şapte ani în ţara Filistenilor.

So the woman arose and did as the man of God had said. She went with her household and sojourned in the land of the Philistines seven years.

3 D upă şapte ani, femeia s'a întors din ţara Filistenilor, şi s'a dus să roage pe împărat pentru casa şi ogorul ei.

At the end of the seven years the woman returned from the land of the Philistines, and she went to appeal to the king for her house and land.

4 Î mpăratul stătea de vorbă cu Ghehazi, slujitorul omului lui Dumnezeu, şi zicea:,, Istoriseşte-mi, te rog, toate lucrurile mari pe cari le -a făcut Elisei.``

The king talked with Gehazi, the servant of the man of God, saying, Tell me all the great things Elisha has done.

5 Ş i pe cînd istorisea împăratului cum înviase pe un mort, tocmai a venit femeia pe al cărei fiu îl înviase Elisei să roage pe împărat pentru casa şi ogorul ei. Ghehazi a zis:,,Împărate, domnul meu, iată femeia, şi iată fiul ei pe care l -a înviat Elisei.``

And as Gehazi was telling the king how had restored the dead to life, behold, the woman whose son he had restored to life appealed to the king for her house and land. And Gehazi said, My lord O king, this is the woman, and this is her son whom Elisha brought back to life.

6 Î mpăratul a întrebat pe femeie, şi ea i -a istorisit faptul. Apoi împăratul i -a dat un dregător, căruia i -a zis:,, Vezi să se dea înapoi tot ce este al femeii acesteia, cu toate veniturile ogorului, din ziua cînd a părăsit ţara şi pînă acum!``

When the king asked the woman, she told him. So the king appointed to her a certain officer, saying, Restore all that was hers, and all the fruits of the field since the day that she left the land even until now.

7 E lisei s'a întors la Damasc. Ben-Hadad, împăratul Siriei, era bolnav. Şi l-au înştiinţat, zicînd:,, Omul lui Dumnezeu a venit aici!``

Elisha came to Damascus, and Ben-hadad king of Syria was sick; and he was told, The man of God has come here.

8 Î mpăratul a zis lui Hazael:,, Ia cu tine un dar, şi du-te înaintea omului lui Dumnezeu. Întreabă prin el pe Domnul, şi zi:,, Mă voi tămădui de boala aceasta?``

And the king said to Hazael, Take a present in your hand and go meet the man of God, and inquire of the Lord by him, saying, Shall I recover from this disease?

9 H azael s'a dus înaintea lui Elisei, luînd cu el un dar, tot ce era mai bun în Damasc, patruzeci de cămile încărcate. Cînd a ajuns, s'a înfăţişat înaintea lui, şi a zis:,, Fiul tău Ben-Hadad, împăratul Siriei, mă trimete la tine să te întreb:,, Mă voi tămădui de boala aceasta?``

So Hazael went to meet Elisha and took a present with him of every good thing of Damascus, forty camel loads, and came and stood before him and said, Your son Ben-hadad king of Syria has sent me to you, asking, Shall I recover from this disease?

10 E lisei i -a răspuns:,, Du-te şi spune -i:, Te vei tămădui`, măcar că Domnul mi -a descoperit că va muri.``

And Elisha said, Go, say to him, You shall certainly recover; but the Lord has shown me that he shall certainly die.

11 O mul lui Dumnezeu şi -a pironit privirea asupra lui Hazael, şi s'a uitat ţintă la el multă veme; apoi a plîns.

Elisha stared steadily at him until Hazael was embarrassed. And the man of God wept.

12 H azael a zis:,, Pentruce plînge domnul meu?`` Şi Elisei a răspuns:,, Pentrucă ştiu răul pe care -l vei face copiilor lui Israel; vei pune foc cetăţilor întărite ale lor; vei ucide cu sabia pe tinerii lor, vei zdrobi pe pruncii lor, şi vei spinteca pîntecele femeilor însărcinate.``

And Hazael said, Why do you weep, my lord? He answered, Because I know the evil that you will do to the Israelites. You will burn their strongholds, slay their young men with the sword, dash their infants in pieces, and rip up their pregnant women.

13 H azael a zis:,, Dar ce este robul tău, cînele acesta, ca să facă lucruri aşa de mari?`` Şi Elisei a zis:,, Domnul mi -a descoperit că vei fi împărat al Siriei.

And Hazael said, What is your servant, only a dog, that he should do this monstrous thing? And Elisha answered, The Lord has shown me that you will be king over Syria.

14 H azael a plecat dela Elisei, şi s'a întors la stăpînul său, care i -a zis:,, Ce ţi -a spus Elisei?`` Şi el a răspuns:,, Mi -a spus că te vei tămădui!``

Then departed from Elisha and came to his master, who said to him, What did Elisha say to you? And he answered, He told me you would surely recover.

15 A doua zi, Hazael a luat o învelitoare, pe care a muiat -o în apă, şi a întins -o pe faţa împăratului, care a murit. Şi, în locul lui, a domnit Hazael.

But the next day Hazael took the bedspread and dipped it in water and spread it on face, so that he died. And Hazael reigned in his stead.

16 Î n al cincilea an al lui Ioram, fiul lui Ahab, împăratul lui Israel, a început să domnească Ioram, fiul lui Iosafat, împăratul lui Iuda.

In the fifth year of Joram son of Ahab king of Israel, Jehoshaphat being then king of Judah, Jehoram son of Jehoshaphat king of Judah began to reign.

17 A vea treizeci şi doi de ani cînd s'a făcut împărat, şi a domnit opt ani la Ierusalim.

He was thirty-two years old when he began to reign, and he reigned eight years in Jerusalem.

18 E l a umblat în calea împăraţilor lui Israel, cum facuse casa lui Ahab, căci avea de nevastă pe o fată a lui Ahab, şi a făcut ce este rău înaintea Domnului.

He walked in the ways of the kings of Israel, as did the house of Ahab, for the daughter of Ahab was his wife. He did evil in the sight of the Lord.

19 D ar Domnul n'a voit să nimicească pe Iuda, din pricina robului Său David, după făgăduinţa pe care i -o făcuse că -i va da totdeauna o lumină printre fiii săi.

Yet, for David His servant’s sake, the Lord would not destroy Judah, for He promised to give him and his sons a lamp forever.

20 P e vremea sa, Edom s'a răsculat împotriva stăpînirii lui Iuda, şi au pus un împărat peste ei.

In his days, Edom revolted from the rule of Judah and set up a king over themselves.

21 I oram a trecut la Ţair, cu toate carele lui. Sculîndu-se noaptea, a bătut pe Edomiţi, cari -l înconjurau, şi pe căpeteniile carălor, şi poporul a fugit în corturi.

So Jehoram went over to Zair with all his chariots. He and his chariot commanders rose up by night and slew the Edomites who had surrounded them; and his army fled home.

22 R ăscoala Edomului împotriva stăpînirii lui Iuda a ţinut pînă în ziua de azi. Libna s'a răsculat tot în acelaş timp.

So Edom revolted from the rule of Judah to this day. Then Libnah revolted at the same time.

23 C elelalte fapte ale lui Ioram, şi tot ce a făcut el, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Iuda?

The rest of the acts of Jehoram, and all that he did, are they not written in the Book of the Chronicles of the Kings of Judah?

24 I oram a adormit cu părinţii săi, şi a fost îngropat cu părinţii săi în cetatea lui David. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Ahazia.

Jehoram slept with his fathers and was buried with in the City of David. Ahaziah his son reigned in his stead.

25 Î n al doisprezecelea an al lui Ioram, fiul lui Ahab, împăratul lui Israel, a început să domnească Ahazia, fiul lui Ioram, împăratul lui Iuda.

In the twelfth year of Joram son of Ahab king of Israel, Ahaziah son of Jehoram king of Judah began to reign.

26 A hazia avea douăzeci şi doi de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit un an la Ierusalim. Mamă-sa se chema Atalia, fata lui Omri, împăratul lui Israel.

Ahaziah was twenty-two years old when he began to reign, and he reigned one year in Jerusalem. His mother’s name was Athaliah, the granddaughter of Omri king of Israel.

27 E l a umblat în calea casei lui Ahab, şi a făcut ce este rău înaintea Domnului, ca şi casa lui Ahab, căci era ginerele casei lui Ahab.

He walked in the ways of the house of Ahab and did evil in the sight of the Lord, as did the house of Ahab, for his father was son-in-law of Ahab.

28 E l a mers cu Ioram, fiul lui Ahab, la război împotriva lui Hazael, împăratul Siriei, la Ramot din Galaad. Şi Sirienii au rănit pe Ioram.

Ahaziah went with Joram son of Ahab to war against Hazael king of Syria in Ramoth-gilead; and the Syrians wounded Joram.

29 Î mpăratul Ioram s'a întors să se tămăduiască la Izreel de rănile pe cari i le făcuseră Sirienii la Rama, cînd se bătea împotriva lui Hazael, împăratul Siriei. Ahazia, fiul lui Ioram, împăratul lui Iuda, s'a pogorît să vadă pe Ioram, fiul lui Ahab, la Izreel, pentru că era bolnav.

King Joram returned to Jezreel to be healed of the wounds which the Syrians had given him at Ramah when he fought against Hazael king of Syria. And Ahaziah son of Jehoram king of Judah went down to see Joram son of Ahab in Jezreel, because he was sick.