1 C uvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele înţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.

The words of Agur son of Jakeh of Massa: The man says to Ithiel, to Ithiel and to Ucal:

2 N egreşit, sînt mai prost decît oricine, şi n'am pricepere de om.

Surely I am too brutish and stupid to be called a man, and I have not the understanding of a man.

3 N 'am învăţat înţelepciunea, şi nu cunosc ştiinţa sfinţilor.

I have not learned skillful and godly Wisdom, that I should have the knowledge or burden of the Holy One.

4 C ine s'a suit la ceruri, şi cine s'a pogorît din ele? Cine a adunat vîntul în pumnii lui? Cine a strîns apele în haina lui? Cine a hotărît toate marginile pămîntului? Cum se numeşte el, şi cum cheamă pe fiul său? Ştii tu lucrul acesta? -

Who has ascended into heaven and descended? Who has gathered the wind in His fists? Who has bound the waters in His garment? Who has established all the ends of the earth? What is His name, and what is His Son’s name, if you know?

5 O rice cuvînt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru ceice se încred în El.

Every word of God is tried and purified; He is a shield to those who trust and take refuge in Him.

6 N 'adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, şi să fii găsit mincinos. -

Add not to His words, lest He reprove you, and you be found a liar.

7 D ouă lucruri Îţi cer; nu mi le opri, înainte de moarte!

Two things have I asked of You; deny them not to me before I die:

8 D epărtează dela mine neadevărul şi cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pînea care-mi trebuie.

Remove far from me falsehood and lies; give me neither poverty nor riches; feed me with the food that is needful for me,

9 C a nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine, şi să zic:,, Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului Meu. -

Lest I be full and deny You and say, Who is the Lord? Or lest I be poor and steal, and so profane the name of my God.

10 N u cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat. -

Do not accuse and hurt a servant before his master, lest he curse you, and you be held guilty.

11 E ste un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, şi nu binecuvintează pe mamă-sa.

There is a class of people who curse their fathers and do not bless their mothers.

12 E ste un neam de oameni care se crede curat, şi totuş, nu este spălat de întinăciunea lui.

There is a class of people who are pure in their own eyes, and yet are not washed from their own filth.

13 E ste un neam de oameni ai căror ochi sînt trufaşi, şi cari îşi ţin pleoapele sus.

There is a class of people—oh, how lofty are their eyes and their raised eyelids!

14 E ste un neam de oameni, ai căror dinţi sînt nişte săbii, şi ale căror măsele sînt nişte cuţite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, şi pe cei lipsiţi dintre oameni. -

There is a class of people whose teeth are as swords and whose fangs as knives, to devour the poor from the earth and the needy from among men.

15 L ipitoarea are două fete:,, Dă! dă!`` Trei lucruri sînt nesăţioase, patru lucruri nu zic niciodată:,, Destul!``,

The leech has two daughters, crying, Give, give! There are three things that are never satisfied, yes, four that do not say, It is enough:

16 ş i anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă, pămîntul, care nu este sătul de apă, şi focul, care nu zice niciodată:,, Destul!`` -

Sheol (the place of the dead), the barren womb, the earth that is not satisfied with water, and the fire that says not, It is enough.

17 P e ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii dela pîrîu, şi îl vor mînca puii de vultur. -

The eye that mocks a father and scorns to obey a mother, the ravens of the valley will pick it out, and the young vultures will devour it.

18 T rei lucruri sînt mai pesus de puterile mele, şi chiar patru pe cari nu le pot pricepe:

There are three things which are too wonderful for me, yes, four which I do not understand:

19 u rma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stîncă, urma corăbiei în mijlocul mării, şi urma omului la o fată.

The way of an eagle in the air, the way of a serpent upon a rock, the way of a ship in the midst of the sea, and the way of a man with a maid.

20 T ot aşa este şi calea femeii preacurve: ea mănîncă, şi se şterge la gură, şi apoi zice:,, N'am făcut nimic rău.`` -

This is the way of an adulterous woman: she eats and wipes her mouth and says, I have done no wickedness.

21 T rei lucruri fac să se răscoale o ţară, şi patru lucruri nu le poate suferi:

Under three things the earth is disquieted, and under four it cannot bear up:

22 u n rob, care a început să împărăţească, un nebun, care are pîne din belşug,

Under a servant when he reigns, a fool when he is filled with food,

23 o femeie dispreţuită care se mărită, şi o roabă care moşteneşte pe stăpînă-sa. -

An unloved and repugnant woman when she is married, and a maidservant when she supplants her mistress.

24 P atru vietăţi sînt mai mici pe pămînt, şi totuş din cele mai înţelepte:

There are four things which are little on the earth, but they are exceedingly wise:

25 f urnicile, cari nu sînt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara,

The ants are a people not strong, yet they lay up their food in the summer;

26 ş oarecii de munte, cari nu sînt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stînci;

The conies are but a feeble folk, yet they make their houses in the rocks;

27 l ăcustele n'au împărat, şi totuş pornesc toate în cete;

The locusts have no king, yet they go forth all of them by bands;

28 p ăianjenul îl poţi prinde cu mînile, şi se găseşte totuş în casele împăraţilor.

The lizard you can seize with your hands, yet it is in kings’ palaces.

29 T rei fiinţe au o ţinută frumoasă, şi patru au mers măreţ:

There are three things which are stately in step, yes, four which are stately in their stride:

30 l eul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui,

The lion, which is mightiest among beasts and turns not back before any;

31 c alul închingat gata, şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu -i poate sta împotrivă. -

The war horse, the male goat also, and the king against whom there is no uprising.

32 D acă mîndria te împinge la fapte de nebunie, şi dacă ai gînduri rele, pune mîna la gură:

If you have done foolishly in exalting yourself, or if you have thought evil, lay your hand upon your mouth.

33 c ăci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, şi stoarcerea mîniei dă certuri.

Surely the churning of milk brings forth butter, and the wringing of the nose brings forth blood; so the forcing of wrath brings forth strife.