1 C uvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele înţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.

Palabras de Agur hijo de Jaqué. La profecía que dijo el varón a Itiel, a Itiel y a Ucal.

2 N egreşit, sînt mai prost decît oricine, şi n'am pricepere de om.

Ciertamente yo soy más rudo que nadie: no tengo entendimiento humano.

3 N 'am învăţat înţelepciunea, şi nu cunosc ştiinţa sfinţilor.

No aprendí sabiduría ni conozco la ciencia del Santo.

4 C ine s'a suit la ceruri, şi cine s'a pogorît din ele? Cine a adunat vîntul în pumnii lui? Cine a strîns apele în haina lui? Cine a hotărît toate marginile pămîntului? Cum se numeşte el, şi cum cheamă pe fiul său? Ştii tu lucrul acesta? -

¿Quién subió al cielo y descendió? ¿Quién encerró los vientos en sus puños? ¿Quién recogió las aguas en un paño? ¿Quién afirmó todos los confines de la tierra? ¿Cuál es su nombre y, si lo sabes, el nombre de su hijo?

5 O rice cuvînt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru ceice se încred în El.

Toda palabra de Dios es limpia; él es escudo para los que en él esperan.

6 N 'adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, şi să fii găsit mincinos. -

No añadas a sus palabras, para que no te reprenda y seas hallado mentiroso.

7 D ouă lucruri Îţi cer; nu mi le opri, înainte de moarte!

Dos cosas te he pedido, no me las niegues antes que muera:

8 D epărtează dela mine neadevărul şi cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pînea care-mi trebuie.

Vanidad y mentira aparta de mí, y no me des pobreza ni riquezas, sino susténtame con el pan necesario,

9 C a nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine, şi să zic:,, Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului Meu. -

no sea que, una vez saciado, te niegue y diga: «¿Quién es Jehová?», o que, siendo pobre, robe y blasfeme contra el nombre de mi Dios.

10 N u cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat. -

No acuses al siervo ante su señor, no sea que te maldiga y lleves el castigo.

11 E ste un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, şi nu binecuvintează pe mamă-sa.

Hay generación que maldice a su padre y que a su madre no bendice.

12 E ste un neam de oameni care se crede curat, şi totuş, nu este spălat de întinăciunea lui.

Hay generación limpia en su propia opinión, si bien no se ha limpiado de su inmundicia.

13 E ste un neam de oameni ai căror ochi sînt trufaşi, şi cari îşi ţin pleoapele sus.

Hay generación de ojos altivos y párpados altaneros.

14 E ste un neam de oameni, ai căror dinţi sînt nişte săbii, şi ale căror măsele sînt nişte cuţite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, şi pe cei lipsiţi dintre oameni. -

Hay generación cuyos dientes son espadas y cuyas muelas son cuchillos, para devorar de entre los hombres a los pobres de la tierra y a los menesterosos.

15 L ipitoarea are două fete:,, Dă! dă!`` Trei lucruri sînt nesăţioase, patru lucruri nu zic niciodată:,, Destul!``,

La sanguijuela tiene dos hijas que dicen: «¡Dame! ¡dame!» Tres cosas hay que nunca están hartas, y aun la cuarta nunca dice: «¡Basta!»:

16 ş i anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă, pămîntul, care nu este sătul de apă, şi focul, care nu zice niciodată:,, Destul!`` -

el seol, la matriz estéril, la tierra, que no se sacia de agua, y el fuego, que jamás dice: «¡Basta!»

17 P e ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii dela pîrîu, şi îl vor mînca puii de vultur. -

El ojo que se burla de su padre y menosprecia la enseñanza de la madre, sáquenlo los cuervos de la cañada y devórenlo las crías del águila.

18 T rei lucruri sînt mai pesus de puterile mele, şi chiar patru pe cari nu le pot pricepe:

Tres cosas me son ocultas, y una cuarta tampoco conozco:

19 u rma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stîncă, urma corăbiei în mijlocul mării, şi urma omului la o fată.

el rastro del águila en el aire, el rastro de la culebra sobre la peña, el rastro de la nave en medio del mar y el rastro del hombre en la muchacha.

20 T ot aşa este şi calea femeii preacurve: ea mănîncă, şi se şterge la gură, şi apoi zice:,, N'am făcut nimic rău.`` -

La mujer adúltera procede así: come, se limpia la boca y dice: «No he hecho ningún mal.»

21 T rei lucruri fac să se răscoale o ţară, şi patru lucruri nu le poate suferi:

Por tres cosas tiembla la tierra, y por una cuarta que no puede sufrir:

22 u n rob, care a început să împărăţească, un nebun, care are pîne din belşug,

por el siervo llegado a rey, por el necio saciado de pan,

23 o femeie dispreţuită care se mărită, şi o roabă care moşteneşte pe stăpînă-sa. -

por la mujer aborrecida, cuando se casa, y por la sierva cuando hereda a su señora.

24 P atru vietăţi sînt mai mici pe pămînt, şi totuş din cele mai înţelepte:

Cuatro de las cosas más pequeñas de la tierra son más sabias que los sabios:

25 f urnicile, cari nu sînt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara,

las hormigas, pueblo que no es fuerte, pero en verano preparan su comida;

26 ş oarecii de munte, cari nu sînt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stînci;

los conejos, pueblo que no es vigoroso, pero hacen su casa en la piedra;

27 l ăcustele n'au împărat, şi totuş pornesc toate în cete;

las langostas, que no tienen rey, pero salen todas por cuadrillas;

28 p ăianjenul îl poţi prinde cu mînile, şi se găseşte totuş în casele împăraţilor.

la araña, que la atrapas con la mano, pero está en los palacios reales.

29 T rei fiinţe au o ţinută frumoasă, şi patru au mers măreţ:

Tres cosas hay de hermoso andar, y una cuarta que pasea con elegancia:

30 l eul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui,

El león, fuerte entre todos los animales, que no retrocede ante nada;

31 c alul închingat gata, şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu -i poate sta împotrivă. -

el gallo altivo, y también el macho cabrío, y el rey, a quien nadie resiste.

32 D acă mîndria te împinge la fapte de nebunie, şi dacă ai gînduri rele, pune mîna la gură:

Si neciamente te has enaltecido y te has propuesto hacer mal, ponte la mano sobre la boca.

33 c ăci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, şi stoarcerea mîniei dă certuri.

Ciertamente el que bate la leche saca mantequilla, el que con fuerza se suena la nariz saca sangre y el que provoca la ira causa contienda.