1 M oise şi Aaron s'au dus apoi la Faraon, şi i-au zis:,, Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel:, Lasă pe poporul Meu să plece, ca să prăznuiască în pustie un praznic în cinstea Mea.``

Después Moisés y Aarón entraron a la presencia del faraón, y le dijeron: —Jehová, el Dios de Israel, dice así: “Deja ir a mi pueblo para que me celebre una fiesta en el desierto.”

2 F araon a răspuns:,, Cine este Domnul, ca să ascult de glasul Lui, şi să las pe Israel să plece?`` Eu nu cunosc pe Domnul, şi nu voi lăsa pe Israel să plece.``

Pero el faraón respondió: —¿Quién es Jehová para que yo oiga su voz y deje ir a Israel? Yo no conozco a Jehová, ni tampoco dejaré ir a Israel.

3 E i au zis:,, Ni S'a arătat Dumnezeul Evreilor. Dă-ne voie să facem un drum de trei zile în pustie, ca să aducem jertfe Domnului, pentruca să nu ne bată cu ciumă sau cu sabie.``

Ellos dijeron: —El Dios de los hebreos se nos ha manifestado; iremos, pues, ahora, tres días de camino por el desierto, y ofreceremos sacrificios a Jehová, nuestro Dios, para que no venga sobre nosotros con peste o con espada.

4 Ş i împăratul Egiptului le -a zis:,, Moise şi Aaron, pentruce abateţi poporul de la lucrul lui? Plecaţi la lucrările voastre.``

Entonces el rey de Egipto les dijo: —Moisés y Aarón, ¿por qué buscáis apartar al pueblo de su trabajo? Volved a vuestras tareas.

5 F araon a zis:,, Iată că poporul acesta s'a înmulţit acum în ţară, şi voi mai voiţi să -l faceţi să-şi înceteze lucrările?``

Dijo también el faraón: —Ahora que el pueblo de la tierra es numeroso, vosotros queréis apartarlo de sus tareas.

6 Ş i chiar în ziua aceea, Faraon a dat următoarea poruncă isprăvniceilor norodului şi logofeţilor:

Aquel mismo día el faraón dio esta orden a los cuadrilleros encargados de las labores del pueblo y a sus capataces:

7 S ă nu mai daţi poporului paie ca mai înainte pentru facerea cărămizilor; ci să se ducă singuri să strîngă paie.

—De aquí en adelante no daréis paja al pueblo para hacer ladrillo, como hasta ahora; que vayan ellos y recojan por sí mismos la paja.

8 T otuş să le cereţi acelaş număr de cărămizi, pe cari le făceau mai înainte; să nu le scădeţi nimic din ele, căci sînt nişte leneşi; de aceea strigă mereu:, Haidem să aducem jertfe Dumnezeului nostru.`

Les impondréis la misma tarea de ladrillo que hacían antes, y no les disminuiréis nada, pues están ociosos. Por eso claman diciendo: “Vamos y ofrezcamos sacrificios a nuestro Dios.”

9 S ă se dea mult de lucru oamenilor acestora, ca să aibă de lucru, şi să nu mai umble după năluci.``

Que se les aumente el trabajo, para que estén ocupados y no atiendan a palabras mentirosas.

10 I sprăvniceii poporului şi logofeţii au venit şi au spus poporului:,, Aşa vorbeşte Faraon:, Nu vă mai dau paie;

Los cuadrilleros y sus capataces salieron y dijeron al pueblo: —Así ha dicho el faraón: “Ya no os daré paja.

11 d uceţi-vă singuri de vă luaţi paie de unde veţi găsi; dar nu vi se scade nimic din lucrul vostru.``

Id vosotros y recoged la paja donde la halléis, pero nada se disminuirá de vuestra tarea.”

12 P oporul s'a răspîndit în toată ţara Egiptului, ca să strîngă mirişte în loc de paie.

Entonces el pueblo se esparció por toda la tierra de Egipto para recoger rastrojo en lugar de paja.

13 I sprăvniceii îi sileau, zicînd:,, Isprăviţi-vă lucrul, zi de zi, ca şi atunci cînd erau paie!``

Y los cuadrilleros los apremiaban diciendo: —Acabad vuestra obra, la tarea de cada día en su día, como cuando se os daba paja.

14 A u bătut chiar pe logofeţii copiilor lui Israel, puşi peste ei de isprăvniceii lui Faraon.,, Pentruce``, li se zicea,,, n'aţi isprăvit ieri şi azi, ca mai înainte, numărul de cărămizi, care vă fusese hotărît?``

Y azotaban a los capataces de los hijos de Israel que los cuadrilleros del faraón habían puesto sobre ellos, y les decían: —¿Por qué no habéis cumplido ni ayer ni hoy vuestra tarea de ladrillos como antes?

15 L ogofeţii copiilor lui Israel s'au dus să se plîngă la Faraon, şi i-au zis:,, Pentruce te porţi aşa cu robii tăi?

Los capataces de los hijos de Israel fueron a quejarse ante el faraón y le dijeron: —¿Por qué tratas así a tus siervos?

16 R obilor tăi nu li se mai dau paie ca mai înainte, şi totuş ni se spune:, Faceţi cărămizi!` Ba încă, robii tăi sînt şi bătuţi, ca şi cînd poporul tău ar fi vinovat.``

No se da paja a tus siervos, y con todo nos dicen: “Haced el ladrillo.” Además, tus siervos son azotados, y el pueblo tuyo es el culpable.

17 F araon a răspuns:,, Sînteţi nişte leneşi şi nişte trîntori! De aceea ziceţi:, Haidem să aducem jertfe Domnului!`

Él respondió: —Estáis ociosos, sí, ociosos, y por eso decís: “Vamos y ofrezcamos sacrificios a Jehová.”

18 A cum, duceţi-vă îndată de lucraţi; nu vi se vor da paie, şi veţi face acelaş număr de cărămizi.``

Id, pues, ahora, y trabajad. No se os dará paja, y habéis de entregar la misma tarea de ladrillo.

19 L ogofeţii copiilor lui Israel au văzut în ce stare nenorocită erau, cînd li se zicea:,, Nu vi se scade nimic din numărul de cărămizi; ci în fiecare zi să faceţi lucrul cuvenit unei zile.``

Los capataces de los hijos de Israel se sintieron afligidos cuando les dijeron: «No se disminuirá nada de vuestro ladrillo, de la tarea de cada día.»

20 C înd au ieşit dela Faraon, au întîlnit pe Moise şi pe Aaron, care îi aşteptau.

Cuando salían de la presencia del faraón, se encontraron con Moisés y Aarón, que los estaban esperando,

21 Ş i le-au zis:,, Să vă vadă Domnul, şi să judece! Voi ne-aţi făcut urîţi lui Faraon şi slujitorilor lui; ba încă le-aţi dat sabia în mînă ca să ne omoare.``

y les dijeron: —Que Jehová os examine y os juzgue, pues nos habéis hecho odiosos ante el faraón y sus siervos, y les habéis puesto la espada en la mano para que nos maten. Jehová comisiona a Moisés y a Aarón

22 M oise s'a întors la Domnul, şi a zis:,, Doamne, pentruce ai făcut un astfel de rău poporului acestuia? Pentruce m'ai trimes?

Entonces Moisés se volvió a Jehová y preguntó: —Señor, ¿por qué afliges a este pueblo? ¿Para qué me enviaste?,

23 D e cînd m'am dus la Faraon ca să -i vorbesc în Numele Tău, el face şi mai rău poporului acestuia; şi n'ai izbăvit pe poporul Tău.``

porque desde que yo fui al faraón para hablarle en tu nombre, ha afligido a este pueblo, y tú no has librado a tu pueblo.