1 ( Un psalm al lui David.) Apără-mă Tu, Doamne, de potrivnicii mei, luptă Tu cu cei ce se luptă cu mine!

Disputa, Jehová, con los que contra mí contienden; pelea contra los que me combaten.

2 I a pavăza şi scutul, şi scoală-Te să-mi ajuţi.

Echa mano al escudo y al pavés, y levántate en mi ayuda.

3 Î nvîrte suliţa şi săgeata împotriva prigonitorilor mei! zi sufletului meu:,, Eu sînt mîntuirea ta!``

Saca la lanza, cierra contra mis perseguidores; di a mi alma: «¡Yo soy tu salvación!»

4 R uşinaţi şi înfruntaţi să fie ceice vor să-mi ia viaţa! Să dea înapoi şi să roşească cei ce-mi gîndesc peirea!

Sean avergonzados y confundidos los que buscan mi vida; sean vueltos atrás y avergonzados los que mi mal intentan.

5 S ă fie ca pleava luată de vînt, şi să -i gonească îngerul Domnului!

Sean como el tamo delante del viento, y el ángel de Jehová los acose.

6 D rumul să le fie întunecos şi alunecos, şi să -i urmărească îngerul Domnului!

Sea su camino tenebroso y resbaladizo, y el ángel de Jehová los persiga,

7 C ăci mi-au întins laţul lor, fără pricină, pe o groapă, pe care au săpat -o, fără temei, ca să-mi ia viaţa;

porque sin causa escondieron para mí su red en un hoyo; sin causa cavaron hoyo para mi alma.

8 s ă -i ajungă prăpădul pe neaşteptate, să fie prinşi în laţul, pe care l-au întins, să cadă în el şi să piară!

¡Véngale el quebrantamiento inesperado, y la red que él escondió lo atrape! ¡Caiga en ella con quebranto!

9 Ş i atunci mi se va bucura sufletul în Domnul: se va veseli de mîntuirea Lui.

Entonces mi alma se alegrará en Jehová; se regocijará en su salvación.

10 T oate oasele mele vor zice:,, Doamne, cine poate, ca Tine, să scape pe cel nenorocit de unul mai tare de cît el, pe cel nenorocit şi sărac de cel ce -l jăfuieşte?``

Todos mis huesos dirán: «Jehová, ¿quién como tú, que libras al afligido del más fuerte que él, y al pobre y menesteroso del que lo despoja?»

11 N işte martori mincinoşi se ridică, şi mă întreabă de ceeace nu ştiu.

Se levantan testigos malvados; de lo que no sé me preguntan.

12 Î mi întorc rău pentru bine: mi-au lăsat sufletul pustiu.

Me devuelven mal por bien, para afligir a mi alma.

13 Ş i eu, cînd erau ei bolnavi, mă îmbrăcam cu sac, îmi smeream sufletul cu post, şi mă rugam cu capul plecat la sîn.

Pero yo, cuando ellos enfermaron, me vestí con ropas ásperas; afligí con ayuno mi alma y mi oración se volvía a mi seno.

14 U mblam plin de durere ca pentru un prieten, pentru un frate; cu capul plecat, ca de jalea unei mame.

Como por mi compañero, como por mi hermano andaba; como el que trae luto por madre, enlutado me humillaba.

15 D ar cînd mă clatin eu, ei se bucură şi se strîng; se strîng fără ştirea mea, ca să mă batjocorească, şi mă sfîşie neîncetat.

Pero ellos se alegraron en mi adversidad, y se juntaron; se juntaron contra mí gentes despreciables y yo no lo entendía; me despedazaban sin descanso;

16 S crîşnesc din dinţi împotriva mea, împreună cu cei nelegiuiţi, cu secăturile batjocoritoare.

como aduladores, escarnecedores y truhanes, crujieron contra mí sus dientes.

17 D oamne, pînă cînd Te vei uita la ei? Scapă-mi sufletul din cursele lor, scapă-mi viaţa din ghiarele acestor pui de lei!

Señor, ¿hasta cuándo verás esto? Rescata mi alma de sus destrucciones, mi vida de los leones.

18 Ş i eu Te voi lăuda în adunarea cea mare, şi Te voi slăvi în mijlocul unui popor mare la număr.

Te confesaré en la gran congregación; ¡te alabaré en medio de numeroso pueblo!

19 S ă nu se bucure de mine ceice pe nedrept îmi sînt vrăjmaşi, nici să nu-şi facă semne cu ochiul, ceice mă urăsc fără temei!

No se alegren de mí los que sin causa son mis enemigos, ni los que me odian sin causa guiñen el ojo,

20 C ăci ei nu vorbesc de pace, ci urzesc înşelătorii împotriva oamenilor liniştiţi din ţară.

porque no hablan paz y contra los mansos de la tierra piensan palabras engañosas.

21 Î şi deschid gura larg împotriva mea, şi zic:,, Ha! Ha! Ochii noştri îşi văd acum dorinţa împlinită!``

Ensancharon contra mí su boca; dijeron: «¡Con nuestros ojos lo hemos visto!»

22 D oamne, Tu vezi: Nu tăcea! Nu Te depărta de mine, Doamne!

¡Tú lo has visto, Jehová! ¡No calles! ¡Señor, no te alejes de mí!

23 T rezeşte-Te, şi scoală-Te să-mi faci dreptate! Dumnezeule şi Doamne, apără-mi pricina!

¡Muévete y despierta para hacerme justicia, Dios mío y Señor mío, para defender mi causa!

24 J udecă-mă după dreptatea Ta, Doamne, Dumnezeul meu, ca să nu se bucure ei de mine!

Júzgame conforme a tu justicia, Jehová, Dios mío, ¡que no se alegren de mí!

25 S ă nu zică în inima lor:,, Aha! iată ce doream!`` Să nu zică,, L-am înghiţit!``

No digan en su corazón: «¡Ya es nuestro!» No digan: «¡Lo hemos devorado!»

26 C i să fie ruşinaţi şi înfruntaţi toţi cei ce se bucură de nenorocirea mea! Să se îmbrace cu ruşine şi ocară, cei ce se ridică împotriva mea!

Sean avergonzados y confundidos a una los que de mi mal se alegran; vístanse de vergüenza y de confusión los que se engrandecen contra mí.

27 S ă se bucure şi să se veselească, cei ce găsesc plăcere în nevinovăţia mea, şi să zică neîncetat:,, Mărit să fie Domnul, care vrea pacea robului Său!``

Canten y alégrense los que están a favor de mi justa causa y digan siempre: «Sea exaltado Jehová, que ama la paz de su siervo.»

28 Ş i atunci limba mea va lăuda dreptatea Ta, în toate zilele va spune lauda Ta.

¡Mi lengua hablará de tu justicia y de tu alabanza todo el día!