1 ( Un psalm al lui David.) Apără-mă Tu, Doamne, de potrivnicii mei, luptă Tu cu cei ce se luptă cu mine!

قاوِمْ مُقاوِمِيَّ يا اللهُ ، وَمَنْ يُقاتِلوْنَنِي قاتِلْهُمْ.

2 I a pavăza şi scutul, şi scoală-Te să-mi ajuţi.

أمسِكْ تُرْسَكَ وَانْهَضْ وَتَعالَ إلَى عَونِي!

3 Î nvîrte suliţa şi săgeata împotriva prigonitorilor mei! zi sufletului meu:,, Eu sînt mîntuirea ta!``

ارْفَعْ رُمْحاً وَعَصاً عَلَى مَنْ يُطارِدُنِي. قُلْ لِي: «أنا أُنْقِذُكَ وَأنصُرُكَ.»

4 R uşinaţi şi înfruntaţi să fie ceice vor să-mi ia viaţa! Să dea înapoi şi să roşească cei ce-mi gîndesc peirea!

لَيتَ السّاعِينَ إلَى مَوْتِي يُهزَمُونَ وَيُخزَوْنَ. لَيتَ المُتَآمِرِينَ عَلَيَّ يَتَراجَعُونَ وَيَرْتَبِكُونَ.

5 S ă fie ca pleava luată de vînt, şi să -i gonească îngerul Domnului!

لَيتَ مَلاكَ اللهِ يَطرُدُهُمْ أمامَهُ، كَما تُطَيِّرُ الرِّيحُ القَشَّ!

6 D rumul să le fie întunecos şi alunecos, şi să -i urmărească îngerul Domnului!

لَيتَ طَرِيقَ هُرُوبِهِمْ تَكُونُ مُظلِمَةً زَلِقَةً، أمامَ مَلاكِ اللهِ ، مُطارِدِهِمْ.

7 C ăci mi-au întins laţul lor, fără pricină, pe o groapă, pe care au săpat -o, fără temei, ca să-mi ia viaţa;

لِأنَّهُمْ نَصَبُوا لِي فَخّاً بِلا سَبَبٍ. أرادُوا أذِيَّتِي مِنْ دُونِ سَبَبٍ.

8 s ă -i ajungă prăpădul pe neaşteptate, să fie prinşi în laţul, pe care l-au întins, să cadă în el şi să piară!

لِتَأْتِهِمْ مُصِيبَةٌ مِنْ حَيثُ لا يَدْرُونَ! وَلْيَقَعُوا فِي الفَخِّ الَّذِي نَصَبَوْهُ لِي!

9 Ş i atunci mi se va bucura sufletul în Domnul: se va veseli de mîntuirea Lui.

فَتَبتَهِجَ نَفسِي بِاللهِ وَأفرَحَ بِخَلاصِهِ!

10 T oate oasele mele vor zice:,, Doamne, cine poate, ca Tine, să scape pe cel nenorocit de unul mai tare de cît el, pe cel nenorocit şi sărac de cel ce -l jăfuieşte?``

وَأقُولَ لَكَ بِكُلِّ كَيانِي: «لا مِثلَ لَكَ يا اللهُ يا مَنْ تُخَلِّصُ المِسْكِينَ مِمَّنْ هُوَ أقوَى مِنْهُ، وَالفُقَراءَ مِمَّنْ يَسرِقُونَهُمْ.»

11 N işte martori mincinoşi se ridică, şi mă întreabă de ceeace nu ştiu.

شُهُودٌ قُساةٌ يَقُومُونَ ضِدِّي، وَيَتَّهِمُونَنِي بِجَرائِمَ لا أعمَلُها!

12 Î mi întorc rău pentru bine: mi-au lăsat sufletul pustiu.

يُجازُونَنِي عَنْ خَيرِي شَرّاً، يُحزِنُونَ نَفسِي حَتَّى المَوْتِ.

13 Ş i eu, cînd erau ei bolnavi, mă îmbrăcam cu sac, îmi smeream sufletul cu post, şi mă rugam cu capul plecat la sîn.

وَأنا الَّذِي لَبِستُ خَيشاً فِي مَرَضِهِمْ، وَأنهَكْتُ جِسمِي بِالصَّومِ، فَعادَتْ صَلَواتِي إليَّ!

14 U mblam plin de durere ca pentru un prieten, pentru un frate; cu capul plecat, ca de jalea unei mame.

فَبَكَيتُ كَمنْ فَقَدَ صَدِيقاً أوْ أخاً. انحَنَيتُ حُزناً كَمَنْ يَنُوحُ عَلَى أُمِّهِ!

15 D ar cînd mă clatin eu, ei se bucură şi se strîng; se strîng fără ştirea mea, ca să mă batjocorească, şi mă sfîşie neîncetat.

وَعِندَما تَعَثَّرْتُ، هَزِئُوا بِي. لَمْ أكُنْ أعرِفُهُمْ حَقَّ المَعرِفَةِ. أحاطُوا بِي. هاجَمُونِي، لَمْ يَتَوَقَّفُوا.

16 S crîşnesc din dinţi împotriva mea, împreună cu cei nelegiuiţi, cu secăturile batjocoritoare.

سَخِرُوا بِي، تَهَكَّمُوا عَلَيَّ. وَبِشَتائِمَ فَظِيعَةٍ صَرَخُوا عَلَيَّ.

17 D oamne, pînă cînd Te vei uita la ei? Scapă-mi sufletul din cursele lor, scapă-mi viaţa din ghiarele acestor pui de lei!

حَتَّى مَتَى يا اللهُ تُراقِبُ؟ مِنَ الدَّمارِ أنقِذْنِي. خَلِّصْ حَياتِي الثَّمِينَةَ مِنْ هَذِهِ الأُسُودِ!

18 Ş i eu Te voi lăuda în adunarea cea mare, şi Te voi slăvi în mijlocul unui popor mare la număr.

وَسَأُسَبِّحُكَ فِي الاجْتِماعِ العَظِيمِ! سَأحمَدُكَ بَينَ الجُمْهُورِ الكَبِيرِ!

19 S ă nu se bucure de mine ceice pe nedrept îmi sînt vrăjmaşi, nici să nu-şi facă semne cu ochiul, ceice mă urăsc fără temei!

لا تَسمَحْ لأعدائِي بِأنْ يَهزَأُوا بِي ظُلْماً! وَلا تَسمَحْ لِمَنْ يُبغِضُونِي بِلا سَبَبٍ بِأنْ يَتَغامَزُوا عَلَيَّ.

20 C ăci ei nu vorbesc de pace, ci urzesc înşelătorii împotriva oamenilor liniştiţi din ţară.

لا يَتَكَلَّمُونَ عَنِ السَّلامِ، وَهُمْ يَتَآمَرُونَ وَيَبتَكِرُونَ شُرُوراً ضِدَّ شَعبِ هَذِهِ الأرْضِ.

21 Î şi deschid gura larg împotriva mea, şi zic:,, Ha! Ha! Ochii noştri îşi văd acum dorinţa împlinită!``

يَكذِبُونَ حِينَ يَقُولُونَ عَنِّي: «نَعَمْ، رَأينا بِأعْيُنِنا ما فَعَلَ.»

22 D oamne, Tu vezi: Nu tăcea! Nu Te depărta de mine, Doamne!

فَتَكَلَّمْ يا اللهُ! لِأنَّكَ رَأيتَ ما حَدَثَ! لا تَبعُدْ عَنِّي هَكَذا يا رَبِّي.

23 T rezeşte-Te, şi scoală-Te să-mi faci dreptate! Dumnezeule şi Doamne, apără-mi pricina!

يا إلَهِي وَرَبِّي اسْتَيقِظْ! قُمْ وَأبرِئْنِي. دافِعْ أنتَ عَنِّي.

24 J udecă-mă după dreptatea Ta, Doamne, Dumnezeul meu, ca să nu se bucure ei de mine!

أنصِفنِي يا إلَهِي بِحَسَبِ بِرِّكَ. وَلا تَسمَحْ بِأنْ يَهزَأُوا بِي!

25 S ă nu zică în inima lor:,, Aha! iată ce doream!`` Să nu zică,, L-am înghiţit!``

لا تَسْمَحْ بِأنْ يَقُولُوا: «نِلنا مُرادَ قُلُوبِنا!» لا تَسْمَحْ بِأنْ يَقُولُوا: «ابْتَلَعناهُ!»

26 C i să fie ruşinaţi şi înfruntaţi toţi cei ce se bucură de nenorocirea mea! Să se îmbrace cu ruşine şi ocară, cei ce se ridică împotriva mea!

لِيَخزَ وَيُذَلُّ أُولَئِكَ الَّذِينَ يُرِيدُونَ هَلاكِي. لَيتَ الخِزيَ وَالعارَ يُغَطِّيانِ أُولَئِكَ الَّذِينَ يَتَعَظَّمُونَ عَلَيَّ!

27 S ă se bucure şi să se veselească, cei ce găsesc plăcere în nevinovăţia mea, şi să zică neîncetat:,, Mărit să fie Domnul, care vrea pacea robului Său!``

لِيَبتَهِجْ وَيَفْرَحِ الَّذِينَ يُحِبُّونَ أنْ تَظْهَرَ بَراءَتِي! لَيتَهُمْ يَقُولُونَ دائِماً: «عَظِيمٌ هُوَ اللهُ ، الَّذِي يَفرَحُ بِنَجاحِ عَبِيدِهِ وَخَيْرِهِمْ!»

28 Ş i atunci limba mea va lăuda dreptatea Ta, în toate zilele va spune lauda Ta.

فَلْيُحَدِّثْ لِسانِي بِعَدلِكَ، وَيَحمَدْكَ كُلَّ يَوْمٍ.