Exod 13 ~ ﺍﻟﺨﺮﻭﺝ 13

picture

1 D omnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

وَكَلَّمَ اللهُ مُوسَى فَقالَ:

2 P une-Mi deoparte ca sfînt pe orice întîi-născut, pe orice întîi născut dintre copiii lui Israel, atît dintre oameni cît şi dintre dobitoace: este al Meu.``

«خَصِّصُوا لِي كُلَّ بِكرٍ. كُلُّ أوَّلِ مَولُودٍ فِي بَني إسْرائِيلَ مِنَ النّاسِ وَالبَهائِمِ هُوَ لِي.»

3 M oise a zis poporului:,, Aduceţi-vă aminte de ziua aceasta, cînd aţi ieşit din Egipt, din casa robiei; căci cu mînă puternică v'a scos Domnul de acolo. Să nu mîncaţi pîne dospită.

وَقالَ مُوسَى لِلشَّعبِ: «تَذَكَّرُوا هَذا اليَومَ حِينَ خَرَجتُمْ مِنْ مِصرَ، مِنْ بَيتِ العُبُودِيَّةِ. لِأنَّ اللهَ أخرَجَكُمْ بِقُوَّةِ يَدِهِ مِنْ هُناكَ. فَلا تَأكُلُوا أيَّ شَيءٍ فِيهِ خَمِيرٌ.

4 A stăzi ieşiţi, în luna spicelor.

أنتُمْ تَخرُجُونَ اليَومَ فِي شَهرِ أبِيبَ.

5 C înd te va duce Domnul în ţara Cananiţilor, Hetiţilor, Amoriţilor, Heviţilor şi Iebusiţilor, pe care a jurat părinţilor tăi că ţi -o va da, ţară unde curge lapte şi miere, să ţii următoarea slujbă în luna aceasta.

حِينَ يُحضِرُكُمُ اللهُ إلَى أرْضِ الكَنعانِيِّينَ وَالحِثِّيِّينَ وَالأمُورِيِّينَ وَالحِوِّيِّينَ وَاليَبُوسِيِّينَ، الَّتِي أقسَمَ اللهُ لِآبائِكُمْ بِأنْ يُعطِيَها لَكُمْ، أرْضاً تَفِيضُ لَبَناً وَعَسَلاً، جَهِّزُوا خِدمَةَ الخُبزِ غَيرِ المُخْتَمِرِ فِي ذَلِكَ الشَّهرِ.

6 T imp de şapte zile, să mănînci azimi; şi în ziua a şaptea, să fie o sărbătoare în cinstea Domnului.

«تاكلُونَ خُبزاً غَيرَ مُخْتَمِرٍ لِسَبعَةِ أيّامٍ، وَفِي اليَومِ السّابِعِ يَكُونُ هُناكَ احتِفالٌ للهِ.

7 Î n timpul celor şapte zile, să mîncaţi azimi; să nu se vadă la tine nimic dospit, nici aluat, pe toată întinderea ţării tale.

لا تَأكُلُوا خُبزاً بِخَمِيرٍ خِلالَ هَذِهِ الأيّامِ السَّبعَةِ. وَلا يَكُنْ فِي بَيتِكَ وَلا فِي كُلِّ أرْضِكَ طَعامٌ فِيهِ خَمِيرٌ.

8 S ă spui atunci fiului tău:, Aceasta este spre pomenirea celor ce a făcut Domnul pentru mine, cînd am ieşit din Egipt.`

وَتَقُولُ لابْنِكَ فِي ذَلِكَ الوَقتِ: ‹هَذا العِيدُ تِذْكارٌ لِما صَنَعَهُ اللهُ لَنا حِينَ خَرَجْنا مِنْ مِصرَ.›

9 S ă-ţi fie ca un semn pe mînă şi ca un semn de aducere aminte pe frunte între ochii tăi, pentruca legea Domnului să fie totdeauna în gura ta; căci cu mînă puternică te -a scos Domnul din Egipt.

«سَيَكُونُ هَذا العيدُ كَعَلامَةٍ عَلَى يَدِكَ، وَكَعُصابَةٍ تَعْقُدُها بَيْنَ عَيْنَيكَ. فَتَكُونُ شَرِيعَةُ اللهِ فِي فَمِكَ، لأنِّي أخرَجْتُكَ مِنْ مِصرَ بِقُوَّةِ يَدِي.

10 S ă ţii porunca aceasta la vremea hotărîtă, din an în an.

فَحَافِظْ عَلَى هَذِا العِيدِ فِي مَوْعِدِهِ المُحَدَّدِ كُلَّ سَنَةٍ.

11 C înd te va aduce Domnul în ţara Cananiţilor, cum a jurat ţie şi părinţilor tăi, şi cînd ţi -o va da,

«وَحِينَ يُحضِرُكَ اللهُ إلَى أرْضِ الكَنعانِيِّينَ الَّتِي أقسَمَ بِأنْ يُعطِيَها لَكَ وَلآبائِكَ،

12 s ă închini Domnului pe orice întîi-născut, chiar pe orice întîi-născut din vitele, pe cari le vei avea: orice parte bărbătească este a Domnului.

خَصِّصْ للهِ كُلَّ بِكْرٍ، كُلَّ أوَّلِ مَولُودٍ. جَمِيعُ أوائِلِ المَواليدِ الذُّكُورِ مِنْ حَيواناتِكَ تَكُونُ للهِ.

13 S ă răscumperi cu un miel pe orice întîi-născut al măgăriţei; iar dacă nu -l vei răscumpăra, să -i frîngi gîtul. Să răscumperi de asemenea pe orice întîi-născut de parte bărbătească dintre fiii tăi.

تَفدِيَ كُلَّ بِكرِ حِمارٍ بِخَرُوفٍ. وَإنْ لَمْ تَفتَدِهِ تَكسِرْ عُنْقَهُ. يَنبَغِي أنْ تَفدِيَ كُلَّ أبْكارِكَ.

14 Ş i cînd te va întreba fiul tău într'o zi:, Ce înseamnă lucrul acesta?` să -i răspunzi:, Prin mîna Lui cea atotputernică, Domnul ne -a scos din Egipt, din casa robiei;

«وَحِينَ يَسألُكَ ابْنُكَ فِي المُستَقبَلِ: ‹ما هَذا؟› قُلْ لَهُ: ‹أخرَجَنا اللهُ بِقُوَّةِ ذِراعِهِ مِنْ أرْضِ مِصرَ، مِنْ بَيتِ العُبُودِيَّةِ.

15 ş i, fiindcă Faraon se încăpăţîna şi nu voia să ne lase să plecăm, Domnul a omorît pe toţi întîii-născuţi din ţara Egiptului, dela întîii-născuţi ai oamenilor pînă la întîii-născuţi ai dobitoacelor. Iată de ce aduc jertfă Domnului pe orice întîi-născut de parte bărbătească, şi răscumpăr pe orice întîi-născut dintre fiii mei.

لَكِنْ حِينَ رَفَضَ فِرعَوْنُ بِعِنَادِهِ أنْ يُطلِقَنا، قَتَلَ اللهُ جَمِيعَ الأبْكارِ فِي أرْضِ مِصرَ. قَتَلَ أبكارَ النّاسِ وَأبكارَ الحَيواناتِ. لِذَلِكَ أنا أذبَحُ للهِ جَمِيعَ الأبْكارِ الذُّكورِ، أوَّلَ المَواليدِ مِنَ الحَيواناتِ، وَهَكَذا أفدي كُلَّ بِكْرٍ مِنْ أبْنائِي.›

16 S ă-ţi fie ca un semn pe mînă şi ca un semn de aducere aminte pe frunte între ochi; căci prin mîna Lui atotputernică ne -a scos Domnul din Egipt.```

سَيَكُونُ هَذا العيدُ كَعَلامَةٍ عَلَى يَدِكَ، وَكَعُصابَةٍ تَعْقُدُها بَينَ عَينَيكَ. لِأنَّ اللهَ أخرَجَنا بِقُوَّةِ يَدِهِ مِنْ مِصرَ.» رِحلَةُ الخُرُوجِ مِنْ مِصر

17 D upă ce a lăsat Faraon pe popor să plece, Dumnezeu nu l -a dus pe drumul care dă în ţara Filistenilor, măcar că era mai aproape; căci a zis Dumnezeu:,, S'ar putea să -i pară rău poporului văzînd războiul, şi să se întoarcă în Egipt.``

وَحِينَ أطلَقَ فِرعَوْنُ الشَّعبَ، لَمْ يَقُدْهُمُ اللهُ فِي الطَّرِيقِ إلَى أرْضِ الفِلِسطِيِّينَ، مَعَ أنَّها كَانَتْ أقْرَبَ، لِأنَّ اللهَ قالَ: «كَي لا يُغَيِّرَ الشَّعبُ رَأيَهُمْ حِينَ يَرَونَ الحَربَ فَيَعُودُوا إلَى مِصرَ.»

18 C i Dumnezeu a pus pe popor să facă un ocol pe drumul care duce spre pustie, spre marea Roşie. Copiii lui Israel au eşit înarmaţi din ţara Egiptului.

فَأدارَ اللهُ الشَّعبَ إلَى طَرِيقِ بَرِّيَّةِ البَحرِ الأحمَرِ. وَخَرَجَ بَنو إسْرائِيلَ مِنْ مِصرَ مُستَعِدِّينَ لِلحَربِ.

19 M oise a luat cu el oasele lui Iosif; căci Iosif pusese pe fiii lui Israel să jure, zicînd:,, Cînd vă va cerceta Dumnezeu, să luaţi cu voi oasele mele de aici.``

فَأخَذَ مُوسَى عِظامَ يُوسُفَ مَعَهُ، لِأنَّ يُوسُفَ كانَ قَدِ اسْتَحلَفَ أبناءَ إسْرائِيلَ، قالَ: «مِنَ المُؤَكَّدِ أنَّ اللهَ سَيَفْتَقِدُكُمْ، فَخُذُوا عِظامِي حِينَئِذٍ مِنْ هُنا.»

20 A u plecat din Sucot, şi au tăbărît la Etam, la marginea pustiei.

وَارتَحَلُوا مِنْ مَدِينَةِ سُكُّوتَ وَخَيَّمُوا فِي مَدِينَةِ إيثامَ فِي طَرَفِ الصَّحْراءِ.

21 D omnul mergea înaintea lor, ziua într'un stîlp de nor, ca să -i călăuzească pe drum, iar noaptea într'un stîlp de foc, ca să -i lumineze, pentru ca să meargă şi ziua şi noaptea.

وَكانَ اللهُ يَسِيرُ أمامَهُمْ فِي النَّهارِ فِي عَمُودِ سَحابٍ لِيَقُودَهُمْ فِي الطَّرِيقِ، وَفِي اللَّيلِ فِي عَمُودِ نارٍ لِيُنِيرَ لَهُمْ لِيَستَطِيعُوا أنْ يَرتَحِلُوا فِي النَّهارِ وَاللَّيلِ.

22 S tîlpul de nor nu se depărta dinaintea poporului în timpul zilei, nici stîlpul de foc în timpul nopţii.

وَبَقِيَ عَمُودُ السَّحابِ نَهاراً وَعَمُودُ النّارِ لَيلاً أمامَ الشَّعبِ.