1 I ov a luat cuvîntul şi a zis:

فَأجابَ أيُّوبُ:

2 A stfel de lucruri am auzit eu des; voi toţi sînteţi nişte mîngîietori supărăcioşi.

«استَمَعتُ إلَى هَذِهِ الأفكارِ كُلَّها، وَكُلُّكُمْ مُعَزُّونَ مُتْعِبُونَ.

3 C înd se vor sfîrşi aceste vorbe în vînt? Şi pentruce atîta supărare în răspunsurile tale?

أَما مِنْ نِهايَةٍ لِهَذا الكَلامِ الفارِغِ؟ فَما الَّذِي يُزعِجُكُمْ فَتُضْطَرُّونَ لِلكَلامِ؟

4 C a voi aş vorbi eu, de aţi fi în locul meu? V'aş copleşi cu vorbe, aş da din cap la voi,

لَوْ كَنتُمْ مَكانِي، لَكُنتُ أستَطِيعُ أنا أيضاً أنْ أتَكَلَّمَ مِثلَكُمْ. أُهاجِمُكُمْ بِالِاتِّهاماتِ، وَأهُزُّ رَأسِي لَكُمْ.

5 v 'aş mîngîia cu gura, şi aş mişca din buze ca să vă uşurez durerea?

«لَكِنِّي كُنتُ سَأُشَجِّعُكُمْ بِكَلِماتِي، وَأُخَفِّفُ أوجاعَكُمْ بِكَلامٍ مُعَزٍّ.

6 D acă vorbesc, durerea nu mi s'alină, iar dacă tac, cu ce se micşorează?

«إنْ تَكَلَّمْتُ، لا يَخِفُّ ألَمِي، وَإنِ امتَنَعْتُ عَنِ الكَلامِ، لا يَتَوَقَفُ.

7 D ar acum, vai! El m'a stors de puteri... Mi-ai pustiit toată casa!

ها هُوَ اللهُ يُضعِفُنِي، ألَمْ تُدَمِّرْ يا اللهُ كُلَّ أهلِي؟

8 M 'ai apucat, ca pe un vinovat; dovadă slăbiciunea mea, care se ridică şi mă învinuie în faţă.

مَلأتَ وَجهِي بِالتَّجاعِيدِ، فَصارَ هَذا شاهِداً ضِدِّي. قامَ جِسْمِي الهَزِيلُ لِيَشهَدَ عَن ذَنبِي.

9 M ă sfîşie şi mă urmăreşte în mînia Lui, scrîşneşte din dinţi împotriva mea, mă loveşte şi mă străpunge cu privirea Lui.

«يُهاجِمُنِي فِي غَضَبِهِ وَيُمَزِّقُنِي، وَهُوَ يَصِّرُّ بِأسنانِهِ عَلَيَّ. وَيَنظُرُ إلَيَّ عَدُوِّي بِكُرْهٍ.

10 E i deschid gura să mă mănînce, mă ocărăsc şi mă bat peste obraji, se învierşunează cu toţii după mine.

يَفتَحُ النّاسُ أفواهَهُمْ لِيَفتَرِسُونِي. لَطَمُونِي عَلَى وَجهِي استِهزاءً، وَاصطَفُّوا مَعاً ضِدِّي.

11 D umnezeu mă lasă la bunul plac al celor nelegiuiţi, şi mă aruncă în mînile celor răi.

أسلَمَنِي اللهُ إلَى الشِّرِّيرِ، وَرَمانِي بَينَ يَدَي الأشْرارِ.

12 E ram liniştit, şi m'a scuturat, m'a apucat de ceafă şi m'a zdrobit, a tras asupra mea ca într'o ţintă.

كُنتُ مُرتاحاً فَحَطَّمَنِي. أمسَكَ بِرَقَبَتِي وَكَسَّرَنِي تَكسِيراً. نَصَبَنِي لَهُ هَدَفاً،

13 S ăgeţile Lui mă înconjură de toate părţile; îmi străpunge rărunchii fără milă, îmi varsă fierea pe pămînt,

وَأحاطَ بِي رُماةُ سِهامِهِ. شَقَّ كُلْيَتَيَّ شَقّاً دُونَ شَفَقَةٍ. يَسكُبُ مَرارَتِي عَلَى الأرْضِ.

14 m ă frînge bucăţi, bucăţi, se aruncă asupra mea ca un războinic.

يَسحَقُنِي مَرَّةً بَعدَ مَرَّةٍ، وَيَهجُمُ عَلَيَّ كَمُقاتِلٍ.

15 M i-am cusut un sac pe piele, şi mi-am prăvălit capul în ţărînă.

«لَبِستُ خَيْشاً عَلَى جِلْدِي، وَمَرَّغتُ كِبرِيائِي فِي التُّرابِ.

16 P lînsul mi -a înroşit faţa; şi umbra morţii este pe pleoapele mele.

احمَرَّ وَجهِي مِنَ البُكاءِ، وَبَدَتْ حَولَ عَينَيَّ دَوائِرُ سَوداءُ.

17 T otuş n'am făcut nicio nelegiuire, şi rugăciunea mea totdeauna a fost curată.

مَعَ أنَّ يَدَيَّ لَمْ تُسِيئا لأحَدٍ، وَصَلاتِي نَقِيَّةٌ.

18 P ămîntule, nu-mi acoperi sîngele, şi vaietele mele să n'aibă margine!

«لا تُغَطِّي دَمِي يا أرْضُ، وَلا تَمنَعِي صَرَخاتِي مِنْ أنْ تُسمَعَ.

19 C hiar acum, martorul meu este în cer, apărătorul meu este în locurile înalte.

الآنَ يُوجَدُ شاهِدٌ فِي السَّماءِ، وَدَلِيلُ بَراءَتِي فِي الأعالِي.

20 P rietenii mei rîd de mine, dar eu mă rog lui Dumnezeu cu lacrămi,

صاحِبِي يُدافِعُ عَنِّي، بَينَما تَذْرِفُ عَينايَ الدُمُوعَ للهِ.

21 s ă facă dreptate omului înaintea lui Dumnezeu, şi fiului omului împotriva prietenilor lui.

سَيُحاجِجُ عَنِّي فِي حَضْرَةِ اللهِ، كَإنسانٍ يُدافِعُ عَنْ صَدِيقِهِ.

22 C ăci numărul anilor mei se apropie de sfîrşit, şi mă voi duce pe o cărare de unde nu mă voi mai întoarce.

«لأنَّهُ بَعْدَ سَنَواتٍ قَلِيلَةٍ، سَأمضِي فِي طَرِيقٍ لا أعُودَ مِنها.