1 ( Către mai marele cîntăreţilor. După Iedutun. Un psalm al lui David.) Da, numai în Dumnezeu mi se încrede sufletul; dela El îmi vine ajutorul.

انتَظِرِي يا نَفسِيَ اللهَ، فَمِنهُ يَأتِي خَلاصِي!

2 D a, El este Stînca şi Ajutorul meu, Turnul meu de scăpare; nicidecum nu mă voi clătina.

هُوَ حِصْنِي وَمُخَلِّصِي! هُوَ قَلعَتِي المُرتَفِعَةُ. فَلا تَهُزُّنِي كَثْرَةُ أعْدائِي!

3 P înă cînd vă veţi năpusti asupra unui om, pînă cînd veţi căuta cu toţii să -l doborîţi ca pe un zid gata să cadă, ca pe un gard gata să se surpe?

إلَى مَتَى تُواصِلُونَ الهُجُومَ عَلَيَّ؟ إلَى أنْ تَهدِمُونِي كَحائِطٍ مائِلٍ؟

4 D a, ei pun la cale să -l doboare din înălţimea lui: le place minciuna; cu gura binecuvintează, dar cu inima blastămă. -

رُغمَ كَرامَتِي، يَتَآمَرُونَ لِتَدمِيرِي، مَسرُورِينَ بِأكاذِيبِهِمْ. أمامَ النّاسِ يَمدَحُونَنِي، ثُمَّ يَلعَنُونَنِي فِي قُلُوبِهِمْ. سِلاهْ

5 D a, suflete, încrede-te în Dumnezeu, căci dela El îmi vine nădejdea.

انتَظِرِي يا نَفسِيَ اللهَ، فَمِنهُ يَأتِي رَجائِي.

6 D a, El este Stînca şi Ajutorul meu, Turnul meu de scăpare: nicidecum nu mă voi clătina.

هُوَ حِصنِي وَمُخَلِّصِي! هُوَ قَلعَتِي المُرتَفِعَةُ فَلا أخزَى!

7 P e Dumnezeu se întemeiază ajutorul şi slava mea; în Dumnezeu este stînca puterii mele, locul meu de adăpost.

عَلَى اللهِ تَعتَمِدُ كَرامَتِي وَخَلاصِي. هُوَ حِصنِي وَقَلعَتِي المُرتَفِعَةُ.

8 P opoare, în orice vreme, încredeţi-vă în El, vărsaţi-vă inimile înaintea Lui! Dumnezeu este adăpostul nostru. -

ثِقُوا بِهِ أيُّها البَشَرُ. اسكُبُوا قُلُوبَكُمْ أمامَهُ. اللهُ هُوَ مَلجَأُنا. سِلاهْ

9 D a, o nimica sînt fiii omului! Minciună sînt fiii oamenilor! Puşi în cumpănă toţi la olaltă, ar fi mai uşori decît o suflare

لَكِنَّ البَشَرَ بُخارٌ لا أكثَرَ. ما هُمْ إلّا كِذبَةٌ. وَفِي المَوازِينِ لا يَزِنُونَ أكثَرَ مِنْ بُخارٍ.

10 N u vă încredeţi în asuprire, şi nu vă puneţi nădejdea zădarnică în răpire; cînd cresc bogăţiile, nu vă lipiţi inima de ele.

لا تَتَّكِلُوا عَلَى الانتِزاعِ مِنَ الآخَرِينَ، وَلا تَضَعُوا آمالاً كاذِبَةً فِي السَّرِقَةِ. وَإذا زادَتْ ثَروَتُكُمْ، لا تَسمَحُوا بِأنْ تَتَعَلَّقَ قُلُوبُكُمْ بِالثَّرْوَةِ.

11 O dată a vorbit Dumnezeu, de două ori am auzit că,, Puterea este a lui Dumnezu.``

حَينَ تَكَلَّمَ اللهُ مَرَّةً، فَهِمْتُ هَذَينِ الأمرَينِ: «أنَّ القُوَّةَ للهِ،

12 A Ta, Doamne, este şi bunătatea, căci Tu răsplăteşti fiecăruia după faptele lui.

وَأنَّ الرَّحمَةَ لَكَ يا رَبُّ.» أنتَ تُجازِي الجَميعَ بِحَسَبِ أعمالِهِمْ.