1 ( Un psalm al lui David.) Apără-mă Tu, Doamne, de potrivnicii mei, luptă Tu cu cei ce se luptă cu mine!

Răfuieşte-te, Doamne, cu cei ce se răfuiesc cu mine! Luptă-te cu cei ce se luptă cu mine!

2 I a pavăza şi scutul, şi scoală-Te să-mi ajuţi.

Înarmează-Te cu scut şi cu pavăză! Ridică-Te, ca să-mi ajuţi!

3 Î nvîrte suliţa şi săgeata împotriva prigonitorilor mei! zi sufletului meu:,, Eu sînt mîntuirea ta!``

Dezveleşte-Ţi suliţa şi lancea pentru prigonitorii mei! Grăieşte sufletului meu: „Eu sunt mântuirea ta!“

4 R uşinaţi şi înfruntaţi să fie ceice vor să-mi ia viaţa! Să dea înapoi şi să roşească cei ce-mi gîndesc peirea!

Să fie ruşinaţi şi umiliţi cei ce caută să-mi ia viaţa; să dea înapoi, să fie făcuţi de ruşine cei ce-mi plănuiau răul!

5 S ă fie ca pleava luată de vînt, şi să -i gonească îngerul Domnului!

Să fie ca pleava luată de vânt şi să-i izgonească îngerul Domnului!

6 D rumul să le fie întunecos şi alunecos, şi să -i urmărească îngerul Domnului!

Întunecoasă şi alunecoasă să le fie calea, iar îngerul Domnului să-i urmărească!

7 C ăci mi-au întins laţul lor, fără pricină, pe o groapă, pe care au săpat -o, fără temei, ca să-mi ia viaţa;

Fără nici un motiv mi-au întins pe ascuns un laţ, fără nici un motiv au săpat o groapă sufletului meu.

8 s ă -i ajungă prăpădul pe neaşteptate, să fie prinşi în laţul, pe care l-au întins, să cadă în el şi să piară!

De aceea să-i ajungă prăpădul pe neaşteptate şi să fie prinşi în laţul pe care l-au întins pe ascuns pentru mine; să cadă în el în timpul prăpădului.

9 Ş i atunci mi se va bucura sufletul în Domnul: se va veseli de mîntuirea Lui.

Atunci sufletul meu se va bucura în Domnul, mă voi veseli de mântuirea Lui.

10 T oate oasele mele vor zice:,, Doamne, cine poate, ca Tine, să scape pe cel nenorocit de unul mai tare de cît el, pe cel nenorocit şi sărac de cel ce -l jăfuieşte?``

Întreaga-mi fiinţă va exclama: „ Doamne, cine este ca Tine, Care să-l scape pe cel sărac de cel mai tare decât el, pe cel sărac şi pe cel sărman – de jefuitorul lui?“

11 N işte martori mincinoşi se ridică, şi mă întreabă de ceeace nu ştiu.

Nişte martori dezlănţuiţi se ridică şi mă întreabă de ceea ce nu ştiu.

12 Î mi întorc rău pentru bine: mi-au lăsat sufletul pustiu.

Astfel ei îmi răsplătesc cu rău pentru bine şi îmi pustiesc sufletul.

13 Ş i eu, cînd erau ei bolnavi, mă îmbrăcam cu sac, îmi smeream sufletul cu post, şi mă rugam cu capul plecat la sîn.

Eu însă, când ei erau bolnavi, mă îmbrăcam cu sac şi îmi smeream sufletul prin post; iar când rugăciunile îmi rămâneau fără răspuns,

14 U mblam plin de durere ca pentru un prieten, pentru un frate; cu capul plecat, ca de jalea unei mame.

ca un prieten, ba mai mult, ca un frate, umblam bocind, ca unul care-şi boceşte mama, cu capul plecat, cuprins de întristare.

15 D ar cînd mă clatin eu, ei se bucură şi se strîng; se strîng fără ştirea mea, ca să mă batjocorească, şi mă sfîşie neîncetat.

Acum însă, când eu mă împiedic, ei se bucură şi se adună, se adună împotriva mea, lovindu-mă pe ascuns, sfâşiindu -mă fără încetare.

16 S crîşnesc din dinţi împotriva mea, împreună cu cei nelegiuiţi, cu secăturile batjocoritoare.

Ca nişte bufoni batjocoritori scrâşnesc din dinţi împotriva mea!

17 D oamne, pînă cînd Te vei uita la ei? Scapă-mi sufletul din cursele lor, scapă-mi viaţa din ghiarele acestor pui de lei!

Stăpâne, cât vei mai privi? Scapă-mi sufletul de pustiirile lor, şi preţioasa mea viaţă – de puii aceştia de lei!

18 Ş i eu Te voi lăuda în adunarea cea mare, şi Te voi slăvi în mijlocul unui popor mare la număr.

Apoi Te voi lăuda în adunarea cea mare, Te voi onora în mijlocul unui norod fără număr.

19 S ă nu se bucure de mine ceice pe nedrept îmi sînt vrăjmaşi, nici să nu-şi facă semne cu ochiul, ceice mă urăsc fără temei!

Să nu se bucure de mine cei ce mă duşmănesc pe nedrept şi să nu tragă cu ochiul cei ce mă urăsc fără motiv!

20 C ăci ei nu vorbesc de pace, ci urzesc înşelătorii împotriva oamenilor liniştiţi din ţară.

Căci ei nu vorbesc de pace, ci urzesc înşelătorii împotriva oamenilor liniştiţi din ţară.

21 Î şi deschid gura larg împotriva mea, şi zic:,, Ha! Ha! Ochii noştri îşi văd acum dorinţa împlinită!``

Vorbesc împotriva mea, zicând: „Ha! Ha! Ochii noştri şi-au văzut dorinţa împlinită!“

22 D oamne, Tu vezi: Nu tăcea! Nu Te depărta de mine, Doamne!

Doamne, Tu ai văzut; nu tăcea! Stăpâne, nu Te depărta de mine!

23 T rezeşte-Te, şi scoală-Te să-mi faci dreptate! Dumnezeule şi Doamne, apără-mi pricina!

Ridică-Te, trezeşte-Te pentru apărarea mea, apără-mi pricina, Dumnezeul meu şi Stăpânul meu!

24 J udecă-mă după dreptatea Ta, Doamne, Dumnezeul meu, ca să nu se bucure ei de mine!

Judecă-mă după dreptatea Ta, Doamne, Dumnezeul meu! Nu-i lăsa să se bucure de mine!

25 S ă nu zică în inima lor:,, Aha! iată ce doream!`` Să nu zică,, L-am înghiţit!``

Nici măcar să nu gândească: „Aha! Ce bine!“ Să nu zică: „L-am înghiţit!“

26 C i să fie ruşinaţi şi înfruntaţi toţi cei ce se bucură de nenorocirea mea! Să se îmbrace cu ruşine şi ocară, cei ce se ridică împotriva mea!

Să fie făcuţi de ruşine şi de râs cei ce se bucură de necazul meu! Cu ruşine şi cu dezonoare să se îmbrace cei ce se ridică împotriva mea!

27 S ă se bucure şi să se veselească, cei ce găsesc plăcere în nevinovăţia mea, şi să zică neîncetat:,, Mărit să fie Domnul, care vrea pacea robului Său!``

Să strige de veselie şi să se bucure cei ce îndrăgesc dreptatea mea, cei se spun întotdeauna: „Mărit fie Domnul Care doreşte pacea robului Său!“

28 Ş i atunci limba mea va lăuda dreptatea Ta, în toate zilele va spune lauda Ta.

Atunci limba mea va vesti dreptatea Ta şi lauda Ta toată ziua!