1 I sus a plecat de acolo, şi a venit în ţinutul Iudeii, dincolo de Iordan. Gloatele s'au adunat din nou la El; şi, după obiceiul Său, a început iarăş să -i înveţe.

Apoi a plecat de acolo şi a venit în regiunea Iudeii (şi) dincolo de Iordan. Mulţimile s-au adunat din nou în jurul Lui, iar El, după cum Îi era obiceiul, a început iarăşi să-i înveţe.

2 A u venit la El Fariseii; şi, ca să -L ispitească, L-au întrebat dacă este îngăduit unui bărbat să-şi lase nevasta.

Nişte farisei au venit la El ca să-L pună la încercare şi L-au întrebat: – Are voie un bărbat să divorţeze de soţia lui?

3 D rept răspuns, El le -a zis:,, Ce v'a poruncit Moise?``

Isus i-a întrebat: – Ce v-a poruncit Moise?

4 M oise``, au zis ei,,, a dat voie ca bărbatul să scrie o carte de despărţire, şi s'o lase.``

Ei I-au răspuns: – Moise a dat voie ca bărbatul să-i scrie soţiei o carte de despărţire şi s-o lase să plece.

5 I sus le -a zis:,, Din pricina împietririi inimii voastre v'a scris Moise porunca aceasta.

Dar Isus le-a zis: – Din cauza inimilor voastre împietrite v-a scris el această poruncă,

6 D ar dela începutul lumii,, Dumnezeu i -a făcut parte bărbătească şi parte femeiască.

însă la începutul creaţiei Dumnezeu „i-a făcut bărbat şi femeie“.

7 D e aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevastă-sa.

„De aceea bărbatul îşi va lăsa tatăl şi mama (şi se va uni cu soţia lui),

8 Ş i cei doi vor fi un singur trup.` Aşa că nu mai sînt doi, ci sînt un singur trup.

iar cei doi vor deveni un singur trup.“ Aşa că nu mai sunt doi, ci sunt un singur trup!

9 D eci, ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.``

Deci, ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă!

10 Î n casă, ucenicii L-au întrebat iarăş asupra celor de mai sus.

În casă, ucenicii L-au întrebat cu privire la aceasta.

11 E l le -a zis:,, Oricine îşi lasă nevasta, şi ia pe alta de nevastă, preacurveşte faţă de ea;

El le-a zis: „Oricine divorţează de soţia lui şi se căsătoreşte cu altcineva, comite adulter împotriva ei.

12 ş i dacă o nevastă îşi lasă bărbatul, şi ia pe altul de bărbat, preacurveşte.``

Şi dacă o soţie divorţează de bărbatul ei şi se căsătoreşte cu altcineva, comite adulter.“ Isus şi copilaşii

13 I -au adus nişte copilaşi, ca să Se atingă de ei. Dar ucenicii au certat pe ceice îi aduceau.

I-au adus nişte copilaşi, ca să se atingă de ei, dar ucenicii i-au mustrat pe cei care i-au adus.

14 C înd a văzut Isus acest lucru, S'a mîniat, şi le -a zis:,, Lăsaţi copilaşii să vină la Mine, şi nu -i opriţi; căci Împărăţia lui Dumnezeu este a celor ca ei.

Isus însă, când a văzut acest lucru, s-a indignat şi le-a zis: „Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi, pentru că Împărăţia lui Dumnezeu este a celor ca ei!

15 A devărat vă spun că, oricine nu va primi Împărăţia lui Dumnezeu ca un copilaş, cu nici un chip nu va intra în ea!``

Adevărat vă spun că oricine nu primeşte Împărăţia lui Dumnezeu ca un copilaş, cu nici un chip nu va intra în ea!“

16 A poi i -a luat în braţe, şi i -a binecuvîntat, punîndu-Şi mînile peste ei.

Apoi i-a luat în braţe şi i-a binecuvântat punându-Şi mâinile peste ei. Isus şi tânărul bogat

17 T ocmai cînd era gata să pornească la drum, a alergat la El un om, care a îngenuncheat înaintea Lui, şi L -a întrebat:,, Bunule Învăţător, ce să fac ca să moştenesc viaţa vecinică?``

Chiar când pornea la drum, a alergat la El un om care a îngenuncheat înaintea Lui şi L-a întrebat: – Bunule Învăţător, ce să fac ca să moştenesc viaţă veşnică?

18 P entruce Mă numeşti bun?`` i -a zis Isus.,, Nimeni nu este bun decît Unul singur: Dumnezeu.

Isus i-a răspuns: – De ce Mă numeşti „bun“? Nimeni nu este bun decât Unul: Dumnezeu.

19 C unoşti poruncile:,, Să nu preacurveşti; să nu ucizi; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; să nu înşeli; să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta.``

Cunoşti poruncile: „Să nu ucizi“, „Să nu comiţi adulter“, „Să nu furi“, „Să nu depui mărturie falsă“, „Să nu înşeli“, „Cinsteşte-l pe tatăl tău şi pe mama ta.“

20 E l I -a răspuns:,,Învăţătorule, toate aceste lucruri le-am păzit cu grijă din tinereţea mea.``

El I-a spus: – Învăţătorule, pe toate acestea le-am împlinit încă din tinereţea mea.

21 I sus S'a uitat ţintă la el, l -a iubit, şi i -a zis:,,Îţi lipseşte un lucru; du-te de vinde tot ce ai, dă la săraci, şi vei avea o comoară în cer. Apoi vino, ia-ţi crucea, şi urmează-Mă.``

Privindu-l, Isus l-a iubit şi i-a zis: – Îţi lipseşte un singur lucru: du-te, vinde tot ce ai şi dă săracilor, şi vei avea astfel o comoară în cer. Apoi vino, urmează-Mă!

22 M îhnit de aceste cuvinte, omul acesta a plecat întristat de tot; căci avea multe avuţii.

Mâhnit de aceste cuvinte, a plecat întristat, pentru că avea multe posesiuni.

23 I sus S'a uitat împrejurul Lui, şi a zis ucenicilor Săi:,, Cît de anevoie vor intra în Împărăţia lui Dumnezeu ceice au avuţii!``

Isus a privit în jur şi le-a zis ucenicilor Săi: – Cât de greu va fi pentru cei bogaţi să intre în Împărăţia lui Dumnezeu!

24 U cenicii au rămas uimiţi de cuvintele Lui. Isus a luat din nou cuvîntul, şi le -a zis:,, Fiilor, cît de anevoie este pentru ceice se încred în bogăţii, să intre în Împărăţia lui Dumnezeu!

Ucenicii au rămas uimiţi de cuvintele Lui. Isus le-a zis iarăşi: – Copii, cât de greu este (pentru cei ce se încred în bogăţii) să intre în Împărăţia lui Dumnezeu!

25 M ai lesne este să treacă o cămilă prin urechea unui ac, decît să intre un om bogat în Împărăţia lui Dumnezeu!``

Este mai uşor să treacă o cămilă prin urechea acului, decât să intre un om bogat în Împărăţia lui Dumnezeu.

26 U cenicii au rămas şi mai uimiţi, şi au zis unii către alţii:,, Cine poate atunci să fie mîntuit?``

Ei au rămas foarte uimiţi şi se întrebau între ei: „Atunci cine poate fi mântuit?“

27 I sus S'a uitat ţintă la ei, şi le -a zis:,, Lucrul acesta este cu neputinţă la oameni, dar nu la Dumnezeu; pentrucă toate lucrurile sînt cu putinţă la Dumnezeu.``

Isus i-a privit şi a zis: – Este imposibil pentru oameni, dar nu şi pentru Dumnezeu, căci pentru Dumnezeu toate lucrurile sunt posibile.

28 P etru a început să -I zică:,, Iată că noi am lăsat totul, şi Te-am urmat.``

Petru a început să-I zică: – Iată, noi am lăsat totul şi Te-am urmat.

29 I sus a răspuns:,, Adevărat vă spun că nu este nimeni, care să fi lăsat casă, sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau copii, sau holde, pentru Mine şi pentru Evanghelie,

Isus a răspuns: – Adevărat vă spun că nu este nimeni care să-şi fi lăsat casă, sau fraţi, sau surori, sau mamă, sau tată, sau copii sau ogorul de dragul Meu şi de dragul Evangheliei

30 ş i să nu primească acum, în veacul acesta, de o sută de ori mai mult: case, fraţi, surori, mame, copii şi holde, împreună cu prigoniri; iar în veacul viitor, viaţa vecinică.

şi care să nu primească de o sută de ori mai mult acum, în vremea aceasta, case, fraţi, surori, mame, copii şi ogoare, împreună cu persecuţii, iar în veacul care vine – viaţă veşnică.

31 M ulţi din cei dintîi vor fi cei de pe urmă, şi mulţi din cei de pe urmă vor fi cei dintîi.``

Dar mulţi din cei dintâi vor fi cei din urmă, iar cei din urmă vor fi cei dintâi. Isus vorbeşte din nou despre moartea şi învierea Sa

32 E i erau pe drum şi se suiau la Ierusalim; şi Isus mergea înaintea lor. Ucenicii erau turburaţi, şi mergeau îngroziţi după El. Isus a luat iarăş la El pe cei doisprezece şi a început să le vorbească despre lucrurile cari aveau să I se întîmple.

Ei erau pe drum şi se îndreptau spre Ierusalim. Isus mergea înaintea lor. Ucenicii erau neliniştiţi, iar cei care-L urmau erau speriaţi. Isus i-a luat din nou deoparte pe cei doisprezece şi a început să le vorbească despre ce urma să I se întâmple:

33 I ată``, a zis El,,, ne suim la Ierusalim, şi Fiul omului va fi dat în mînile preoţilor celor mai de seamă şi cărturarilor. Ei Îl vor osîndi la moarte, şi -L vor da în mînile Neamurilor,

„Iată că ne suim spre Ierusalim şi Fiul Omului va fi dat pe mâna conducătorilor preoţilor şi a cărturarilor. Ei Îl vor condamna la moarte şi-L vor da pe mâna neamurilor,

34 c ari îşi vor bate joc de El, Îl vor bate cu nuiele, Îl vor scuipa şi -L vor omorî; dar, după trei zile, va învia.``

care Îl vor batjocori, Îl vor scuipa, Îl vor biciui şi-L vor omorî. Dar după trei zile va învia.“ Cererea fiilor lui Zebedei

35 F iii lui Zebedei, Iacov şi Ioan, au venit la Isus şi I-au zis:,,Învăţătorule, am vrea să ne faci ce-Ţi vom cere.``

Iacov şi Ioan, fiii lui Zebedei, au venit la El şi I-au zis: – Învăţătorule, vrem să faci pentru noi orice-Ţi vom cere.

36 E l le -a zis:,, Ce voiţi să vă fac?``

Isus i-a întrebat: – Ce vreţi să fac pentru voi?

37 D ă-ne,`` I-au zis ei,,, să şedem unul la dreapta Ta şi altul la stînga Ta, cînd vei fi îmbrăcat în slava Ta.``

Ei I-au răspuns: – Dă-ne voie să şedem unul la dreapta şi altul la stânga Ta, în slava Ta.

38 I sus le -a răspuns:,, Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi voi să beţi paharul, pe care am să -l beau Eu, sau să fiţi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu?``

Isus le-a zis: – Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi voi să beţi paharul pe care îl beau Eu sau să fiţi botezaţi cu botezul cu care sunt botezat Eu ?

39 P utem,`` au zis ei. Şi Isus le -a răspuns:,, Este adevărat că paharul pe care -l voi bea Eu, îl veţi bea, şi cu botezul cu care voi fi botezat Eu, veţi fi botezaţi;

– Putem! au răspuns ei. Isus le-a zis: – Veţi bea paharul pe care-l voi bea Eu şi veţi fi botezaţi cu botezul cu care sunt botezat Eu,

40 d ar cinstea de a şedea la dreapta sau la stînga Mea, nu atîrnă de Mine s'o dau, ci ea este numai pentru aceia pentru cari a fost pregătită.``

dar dreptul de a sta la dreapta sau la stânga Mea nu ţine de Mine să-l dau, ci este pentru aceia cărora le-a fost pregătit.

41 C ei zece, cînd au auzit lucrul acesta, au început să se mînie pe Iacov şi pe Ioan.

Ceilalţi zece, când au auzit, au început să fie indignaţi de Iacov şi Ioan.

42 I sus i -a chemat la El, şi le -a zis:,,Ştiţi că cei priviţi drept cîrmuitori ai neamurilor, domnesc peste ele, şi mai marii lor le poruncesc cu stăpînire.

Isus i-a chemat la El şi le-a zis: „Ştiţi că cei care sunt consideraţi domnitorii neamurilor fac pe stăpânii cu ele, iar mai marii lor se poartă cu tiranie cu ele.

43 D ar între voi să nu fie aşa. Ci oricare va vrea să fie mare între voi, să fie slujitorul vostru;

Între voi să nu fie aşa! Ci oricine vrea să fie mai mare între voi trebuie să devină slujitorul vostru,

44 ş i oricare va vrea să fie cel dintîi între voi, să fie robul tuturor.

iar cel ce vrea să fie primul între voi trebuie să devină sclavul tuturor.

45 C ăci Fiul omului n'a venit să I se slujească, ci El să slujească şi să-Şi dea viaţa răscumpărare pentru mulţi!``

Căci Fiul Omului n-a venit ca să fie slujit, ci ca să slujească şi să-Şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi.“ Vindecarea orbului Bartimeu

46 A u ajuns la Ierihon. Şi pe cînd ieşea Isus din Ierihon cu ucenicii Săi şi cu o mare mulţime de oameni, fiul lui Timeu, Bartimeu, un cerşetor orb, şedea jos lîngă drum, şi cerea de milă.

Au ajuns în Ierihon. Când a ieşit Isus din Ierihon, împreună cu ucenicii Lui şi cu o mulţime destul de mare de oameni, un cerşetor orb, pe nume Bartimeu, fiul lui Timeu, şedea lângă drum.

47 E l a auzit că trece Isus din Nazaret, şi a început să strige:,, Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!``

Când a auzit el că trece Isus din Nazaret, a început să strige: – Fiul lui David, Isuse, ai milă de mine!

48 M ulţi îl certau să tacă; dar el şi mai tare striga:,, Fiul lui David, ai milă de mine!``

Mulţi îl mustrau spunându -i să tacă, dar el striga şi mai tare: – Fiul lui David, ai milă de mine!

49 I sus S'a oprit, şi a zis:,, Chemaţi -l!`` Au chemat pe orb, şi i-au zis:,,Îndrăzneşte, scoală-te, căci te cheamă.``

Isus S-a oprit şi a zis: „Chemaţi-l!“ Ei l-au chemat pe orb şi i-au zis: „Îndrăzneşte! Ridică-te, căci te cheamă!“

50 O rbul şi -a aruncat haina; a sărit, şi a venit la Isus.

El şi-a aruncat haina, a sărit în picioare şi a venit la Isus.

51 I sus a luat cuvîntul, şi i -a zis:,, Ce vrei să-ţi fac?``,, Rabuni,`` I -a răspuns orbul,,, să capăt vederea.``

Isus l-a întrebat: – Ce vrei să fac pentru tine? El I-a răspuns: – Rabbuni, să-mi recapăt vederea!

52 Ş i Isus i -a zis:,, Du-te, credinţa ta te -a mîntuit.`` Îndată orbul şi -a căpătat vederea, şi a mers pe drum după Isus.

Isus i-a zis: – Du-te, credinţa ta te-a vindecat! Imediat el şi-a recăpătat vederea şi L-a urmat pe Isus pe drum.