1 Î n vremea aceea, cînd se strînseseră noroadele cu miile, aşa că se călcau unii pe alţii, Isus a început să spună ucenicilor Săi:,, Mai întîi de toate, păziţi-vă de aluatul Fariseilor, care este făţărnicia.

Între timp, mulţimea s-a adunat cu miile, aşa că se călcau în picioare unii pe alţii. Isus a început să le vorbească mai întâi ucenicilor Săi: „Păziţi-vă de drojdia fariseilor, care este ipocrizia!

2 N u este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nici ascuns, care nu va fi cunoscut.

Nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit şi nimic ascuns care nu va fi făcut cunoscut!

3 D e aceea, orice aţi spus la întunerec, va fi auzit la lumină; şi orice aţi grăit la ureche, în odăiţe, va fi vestit de pe acoperişul caselor.

De aceea orice aţi spus la întuneric va fi auzit la lumină şi orice aţi şoptit la ureche, în odăiţe, va fi vestit de pe acoperişul caselor. Teamă de Dumnezeu, nu de oameni

4 V ă spun vouă, prietenii Mei: Să nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, şi după aceea nu mai pot face nimic.

Vă spun vouă, prietenilor Mei, să nu vă temeţi de cei ce omoară trupul, dar care, după aceea, nu mai pot face nimic!

5 A m să vă arăt de cine să vă temeţi. Temeţi-vă de Acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de El să vă temeţi.

Vă voi arăta însă de Cine să vă temeţi: temeţi-vă de Cel Care, după ce omoară, are autoritatea de a arunca în Gheenă! Da, vă spun, de Acela să vă temeţi!

6 N u se vînd oare cinci vrăbii cu doi bani? Totuş, niciuna din ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu.

Nu se vând oare cinci vrăbii pe doi assarioni ? Şi totuşi nici măcar una dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu!

7 Ş i chiar perii din cap, toţi vă sînt număraţi. Deci să nu vă temeţi: voi sînteţi mai de preţ decît multe vrăbii.

Cât despre voi, chiar şi firele de păr din cap, toate vă sunt numărate! Nu vă temeţi! Voi sunteţi mai valoroşi decât multe vrăbii!

8 E u vă spun: pe orişicine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl va mărturisi şi Fiul omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu;

Vă spun că pe oricine Mă va mărturisi în faţa oamenilor, îl va mărturisi şi Fiul Omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu.

9 d ar cine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, va fi lepădat şi el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.

Însă cel care se va lepăda de Mine în faţa oamenilor, va fi lepădat şi el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.

10 Ş i orişicui va vorbi împotriva Fiului omului, i se va ierta; dar oricui va huli împotriva Duhului Sfînt, nu i se va ierta.

Şi oricine va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cel care va blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat.

11 C înd vă vor duce înaintea sinagogilor, înaintea dregătorilor, şi înaintea stăpînirilor, să nu vă îngrijoraţi, cum veţi răspunde pentru apărarea voastră, nici ce veţi vorbi;

Când vă vor duce înaintea sinagogilor, a conducătorilor şi a autorităţilor, să nu vă îngrijoraţi cu privire la cum vă veţi apăra sau ce veţi spune,

12 c ăci Duhul Sfînt vă va învăţa chiar în ceasul acela ce va trebui să vorbiţi.``

pentru că Duhul Sfânt vă va învăţa chiar în ceasul acela ce trebuie să spuneţi.“ Pilda bogatului nesăbuit

13 U nul din mulţime a zis lui Isus:,,Învăţătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moştenirea noastră.``

Cineva din mulţime I-a zis: – Învăţătorule, spune-i fratelui meu să împartă moştenirea cu mine!

14 O mule``, i -a răspuns Isus,,, cine M'a pus pe Mine judecător sau împărţitor peste voi?``

Dar Isus i-a răspuns: – Omule, cine M-a pus pe Mine judecător sau împărţitor între voi?!

15 A poi le -a zis:,, Vedeţi şi păziţi-vă de orice fel de lăcomie de bani; căci viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiei lui.``

Apoi le-a zis: „Fiţi atenţi şi păziţi-vă de orice fel de lăcomie, căci viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiilor lui!“

16 Ş i le -a spus pilda aceasta:,,Ţarina unui om bogat rodise mult.

Şi le-a spus o pildă: „Ogorul unui om bogat rodise din belşug.

17 Ş i el se gîndea în sine, şi zicea:, Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strîng rodurile.`

El se gândea în sine însuşi şi zicea: «Ce să fac, pentru că nu mai am unde să-mi depozitez roadele?!»

18 I ată`, a zis el,, ce voi face: îmi voi strica grînarele, şi voi zidi altele mai mari; acolo voi strînge toate rodurile şi toate bunătăţile mele;

Atunci a zis: «Iată ce voi face: îmi voi dărâma hambarele, voi construi altele mai mari şi voi depozita acolo tot grâul şi toate bunurile mele.

19 ş i voi zice sufletului meu:, Suflete, ai multe bunătăţi strînse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănîncă, bea şi veseleşte-te!`

Apoi voi zice sufletului meu: ‘Suflete, ai multe bunuri, adunate pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănâncă, bea şi bucură-te!’»

20 D ar Dumnezeu i -a zis:, Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ţi se va cere înapoi sufletul; şi lucrurile, pe cari le-ai pregătit, ale cui vor fi?`

Dar Dumnezeu i-a zis: «Nesăbuitule! Chiar în noaptea aceasta ţi se cere sufletul; şi lucrurile pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?!»

21 T ot aşa este şi cu cel ce îşi adună comori pentru el, şi nu se îmbogăţeşte faţă de Dumnezeu.``

Aşa este cel care adună pentru sine, dar care nu este bogat faţă de Dumnezeu!“ Despre îngrijorări

22 I sus a zis apoi ucenicilor săi:,, De aceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi, cu privire la viaţa voastră, gîndindu-vă ce veţi mînca, nici cu privire la trupul vostru, gîndindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca.

Apoi le-a zis ucenicilor Săi: „De aceea vă spun: nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca, nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca!

23 V iaţa este mai mult de cît hrana, şi trupul mai mult de cît îmbrăcămintea.

Căci viaţa este mai mult decât mâncarea, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea.

24 U itaţi-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu samănă, nici nu seceră, n'au nici cămară, nici grînar: şi totuş Dumnezeu îi hrăneşte. Cu cît mai de preţ sînteţi voi decît păsările!

Uitaţi-vă cu atenţie la corbi: ei nici nu seamănă, nici nu seceră şi nu au nici cămară, nici hambar. Şi totuşi Dumnezeu îi hrăneşte. Cu cât mai valoroşi sunteţi voi decât păsările!

25 Ş i apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorîndu-se, poate să adauge un cot la lungimea vieţii lui?

Şi apoi cine dintre voi, îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la firul vieţii lui ?!

26 D eci, dacă nu puteţi face nici cel mai mic lucru, pentruce vă mai îngrijoraţi de celelalte?

Deci dacă nu puteţi face nici cel mai mic lucru, de ce vă mai îngrijoraţi de celelalte?!

27 U itaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii: ei nu torc, nici nu ţes: totuş vă spun că nici Solomon, în toată slava lui, n'a fost îmbrăcat ca unul din ei.

Uitaţi-vă cu atenţie cum cresc crinii: ei nici nu trudesc din greu, nici nu torc. Şi totuşi vă spun că nici chiar Solomon, în toată gloria lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre ei!

28 D acă astfel îmbracă Dumnezeu iarba, care astăzi este pe cîmp, iar mîne va fi aruncată în cuptor, cu cît mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puţin credincioşilor?

Iar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puţin credincioşilor?!

29 S ă nu căutaţi ce veţi mînca sau ce veţi bea, şi nu vă frămîntaţi mintea.

Nu căutaţi ce să mâncaţi şi ce să beţi, nici nu fiţi îngrijoraţi,

30 C ăci toate aceste lucruri Neamurile lumii le caută. Tatăl vostru ştie că aveţi trebuinţă de ele.

căci toate aceste lucruri neamurile lumii le caută! Tatăl vostru ştie că aveţi nevoie de ele.

31 C ăutaţi mai întîi Împărăţia lui Dumnezeu, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

Căutaţi în schimb Împărăţia Lui şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

32 N u te teme, turmă mică; pentrucă Tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăţia.

Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatălui vostru Îi face plăcere să vă dea Împărăţia!

33 V indeţi ce aveţi şi daţi milostenie. Faceţi-vă rost de pungi, cari nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie hoţul, şi unde nu roade molia.

Vindeţi-vă bunurile şi daţi milostenie. Faceţi-vă rost de pungi care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie nici un hoţ şi unde n-o distruge nici o molie.

34 C ăci unde este comoara voastră, acolo este şi inima voastră.

Căci acolo unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră! Îndemn la veghere

35 M ijlocul să vă fie încins, şi făcliile aprinse.

Coapsele să vă fie încinse şi lămpile aprinse,

36 Ş i să fiţi ca nişte oameni, cari aşteaptă pe stăpînul lor să se întoarcă dela nuntă, ca să -i deschidă îndată, cînd va veni şi va bate la uşă.

întocmai ca acelor oameni care îşi aşteaptă stăpânul să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă imediat, atunci când va veni şi va bate la uşă.

37 F erice de robii aceia, pe cari stăpînul îi va găsi veghind la venirea lui! Adevărat vă spun, că el se va încinge, îi va pune să şadă la masă, şi se va apropia să le slujească.

Ferice de sclavii aceia pe care stăpânul, la venirea lui, îi va găsi veghind! Adevărat vă spun că el se va încinge, îi va pune să se aşeze la masă şi se va apropia să le slujească!

38 F ie că vine la a doua strajă din noapte, fie că vine la a treia strajă, ferice de robii aceia, dacă -i va găsi veghind!

Fie că vine la a doua strajă din noapte, fie că vine la a treia strajă, fericiţi sunt aceia pe care-i va găsi astfel!

39 S ă ştiţi bine că, dacă ar şti stăpînul casei la ce ceas va veni hoţul, ar veghea, şi n'ar lăsa să -i spargă casa.

Să ştiţi că, dacă stăpânul casei ar şti la ce oră vine hoţul, (ar veghea şi) n-ar lăsa să i se spargă casa.

40 Ş i voi dar fiţi gata, căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gîndiţi.``

Deci, fiţi pregătiţi şi voi, pentru că Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă aşteptaţi!“ Sclavul credincios şi înţelept

41 D oamne``, I -a zis Petru,,, pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toţi?``

Petru L-a întrebat: – Doamne, pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toţi?

42 Ş i Domnul a zis:,, Cine este ispravnicul credincios şi înţelept, pe care -l va pune stăpînul său peste slugile sale, ca să le dea partea lor de hrană la vremea potrivită?

Domnul a răspuns: – Cine este deci administratorul credincios şi înţelept pe care stăpânul îl va pune responsabil peste ceilalţi slujitori ai săi, ca să le dea partea de hrană la timp?

43 F erice de robul acela, pe care stăpînul, la venirea lui, îl va găsi făcînd aşa!

Ferice de sclavul acela pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând aşa!

44 A devărat vă spun, că îl va pune peste toată avuţia sa.

Adevărat vă spun că îl va pune responsabil peste toate bunurile sale!

45 D ar dacă robul acela zice în inima lui:, Stăpînul meu zăboveşte să vină`; dacă va începe să bată pe slugi şi pe slujnice, să mănînce, să bea şi să se îmbete,

Dar dacă sclavul acela îşi zice în inima lui: „Stăpânul meu întârzie să vină!“ şi începe să bată pe slujitori şi pe slujnice, să mănânce, să bea şi să se îmbete,

46 s tăpînul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se aşteaptă, şi în ceasul în care nu ştie, şi -l va tăia în bucăţi; şi soarta lui va fi soarta celor necredincioşi în lucrul încredinţat lor.

stăpânul acelui sclav va veni într-o zi în care el nu se aşteaptă şi la o oră pe care nu o ştie. El îl va tăia în două şi-i va stabili partea la un loc cu necredincioşii.

47 R obul acela, care a ştiut voia stăpînului său, şi nu s'a pregătit deloc, şi n'a lucrat după voia lui, va fi bătut cu multe lovituri.

Sclavul acela, care ştie voia stăpânului său şi nu se pregăteşte sau nu face potrivit cu voia acestuia, va fi bătut cu multe lovituri.

48 D ar cine n'a ştiut -o, şi a făcut lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu puţine lovituri. Cui i s'a dat mult, i se va cere mult; şi cui i s'a încredinţat mult, i se va cere mai mult.

Iar cel ce nu ştie, însă face lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu mai puţine lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult, iar cui i s-a încredinţat mult, i se va cere şi mai mult. Nu pacea, ci dezbinarea

49 E u am venit să arunc un foc pe pămînt. Şi ce vreau decît să fie aprins chiar acum!

Eu am venit să arunc foc pe pământ şi cât aş vrea ca focul să fi fost deja aprins!

50 A m un botez cu care trebuie să fiu botezat, şi cît de mult doresc să se îndeplinească!

Am un botez cu care trebuie să fiu botezat şi cât de apăsat sunt până este îndeplinit!

51 C redeţi că am venit să aduc pace pe pămînt? Eu vă spun: nu; ci mai degrabă desbinare.

Credeţi că am venit să aduc pace pe pământ? Vă spun că nu, ci mai degrabă dezbinare.

52 C ăci, de acum înainte, din cinci, cari vor fi într'o casă, trei vor fi desbinaţi împotriva a doi, şi doi împotriva a trei.

Căci, de acum înainte, din cinci care vor fi într-o casă, trei vor fi dezbinaţi împotriva a doi şi doi împotriva a trei.

53 T atăl va fi desbinat împotriva fiului, şi fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei, şi fiica împotriva mamei; soacra împotriva norei, şi nora împotriva soacrei.``

Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului şi fiul împotriva tatălui, mama împotriva fiicei şi fiica împotriva mamei, soacra împotriva nurorii ei şi nora împotriva soacrei. Înţelegând vremurile

54 E l a mai zis noroadelor:,, Cînd vedeţi un nor ridicîndu-se la apus, îndată ziceţi:, Vine ploaia.` Şi aşa se întîmplă.

Apoi le-a mai zis mulţimilor: „Când vedeţi un nor ridicându-se la apus, ziceţi imediat: «Vine ploaia!» şi aşa se întâmplă.

55 Ş i cînd vedeţi suflînd vîntul dela miazăzi, ziceţi:, Are să fie zăduf.` Şi aşa se întîmplă.

Iar când vântul suflă din sud, ziceţi: «Va fi arşiţă!» şi aşa se întâmplă.

56 F ăţarnicilor, faţa pămîntului şi a cerului ştiţi s'o deosebiţi: vremea aceasta cum de n'o deosebiţi?

Ipocriţilor! Înfăţişarea cerului şi a pământului ştiţi s-o deosebiţi, dar perioada aceasta cum de n-o deosebiţi?

57 Ş i pentruce nu judecaţi şi voi singuri ce este drept?

Şi de ce nu judecaţi voi înşivă ce este drept?

58 C înd te duci cu pîrîşul tău înaintea judecătorului, pe drum caută să scapi de el; ca nu cumva să te tîrască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mîna temnicerului, şi temnicerul să te arunce în temniţă.

În timp ce te duci cu acuzatorul tău la magistrat, dă-ţi silinţa, pe drum, să te împaci cu el, ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna ofiţerului, iar ofiţerul să te arunce în închisoare!

59 Î ţi spun că nu vei ieşi de acolo, pînă nu vei plăti şi cel mai de pe urmă bănuţ.``

Îţi spun că nu vei ieşi de acolo până când nu vei fi plătit şi ultimul lepton!“