1 C înd a văzut Rahela că nu face copii lui Iacov, a pismuit pe soru-sa, şi a zis lui Iacov:,, Dă-mi copii, ori mor!``

Când Rahela a văzut că ea nu i-a născut nici un copil lui Iacov, a invidiat-o pe sora sa şi i-a zis lui Iacov: – Dă-mi copii, altfel voi muri!

2 I acov s'a mîniat pe Rahela, şi a zis:,, Sînt eu oare în locul lui Dumnezeu, care te -a oprit să ai copii?``

Iacov s-a mâniat pe Rahela şi i-a răspuns: – Sunt eu în locul lui Dumnezeu, Care te-a oprit să ai copii?

3 E a a zis:,, Iată roaba mea Bilha; culcă-te cu ea, ca să nască pe genunchii mei, şi să am şi eu copii prin ea.``

Apoi ea i-a zis: – Aici este sclava mea, Bilha! Intră la ea, pentru ca ea să nască pe genunchii mei şi pentru ca să-mi pot zidi şi eu o familie prin ea.

4 Ş i i -a dat de nevastă pe roaba ei Bilha; şi Iacov s'a culcat cu ea.

Astfel, Rahela i-a dat-o de soţie lui Iacov pe sclava ei, Bilha; Iacov a intrat la ea,

5 B ilha a rămas însărcinată, şi a născut lui Iacov un fiu.

iar ea a rămas însărcinată şi i-a născut lui Iacov un fiu.

6 R ahela a zis:,, Mi -a făcut Dumnezeu dreptate, şi mi -a auzit glasul, şi mi -a dăruit un fiu.`` De aceea i -a pus numele Dan (A judecat).

Atunci Rahela a zis: „Dumnezeu mi-a făcut dreptate, mi-a auzit glasul şi mi-a dat un fiu!“ De aceea i-a pus numele Dan.

7 B ilha, roaba Rahelii, a rămas iar însărcinată, şi a născut lui Iacov un al doilea fiu.

Bilha, sclava Rahelei, a rămas din nou însărcinată şi i-a născut lui Iacov un al doilea fiu.

8 R ahela a zis:,, Am luptat cu Dumnezeu împotriva sorei mele, şi am biruit.`` Deaceea i -a pus numele Neftali (Luptele lui Dumnezeu).

Atunci Rahela a zis: „Cu lupte mari m-am războit cu sora mea şi am biruit!“ De aceea i-a pus numele Neftali.

9 C înd a văzut Lea că nu mai naşte, a luat pe roaba sa Zilpa, şi a dat -o lui Iacov de nevastă.

Când Lea a văzut că ea a încetat să mai aibă copii, a luat-o pe sclava ei, Zilpa, şi i-a dat-o de soţie lui Iacov.

10 Z ilpa, roaba Leii, a născut lui Iacov un fiu.

Zilpa, sclava Leei, i-a născut un fiu lui Iacov.

11 C u noroc!`` a zis Lea. De aceea i -a pus numele Gad (Noroc).

Lea a zis: „Ce noroc!“ şi i-a pus numele Gad.

12 Z ilpa, roaba Leii, a născut un al doilea fiu lui Iacov.

Zilpa, sclava Leei, i-a născut lui Iacov un al doilea fiu.

13 C e fericită sînt!`` a zis Lea;,, căci femeile mă vor numi fericită.` De aceea i -a pus numele Aşer (Fericit).

Lea a zis: „Cât de fericită sunt, pentru că femeile mă vor numi fericită!“; şi i-a pus numele Aşer.

14 R uben a ieşit odată afară, pe vremea seceratului grîului, şi a găsit mandragore pe cîmp. Le -a adus mamei sale Lea. Atunci Rahela a zis Leii:,, Dă-mi, te rog, din mandragorele fiului tău.``

Pe vremea seceratului grâului, Ruben a plecat la câmp şi a găsit mandragore pe care le-a adus mamei lui, Lea. Rahela i-a zis Leei: – Te rog, dă-mi şi mie din mandragorele fiului tău.

15 E a i -a răspuns:,, Nu-ţi ajunge că mi-ai luat bărbatul, de vrei să iei şi mandragorele fiului meu?`` Şi Rahela a zis:,, Ei bine! poate să se culce cu tine în noaptea aceasta, pentru mandragorele fiului tău.``

Dar ea a răspuns: – Nu-ţi ajunge că mi-ai luat bărbatul, de vrei să iei şi mandragorele fiului meu? – Bine, a spus Rahela, se poate culca cu tine la noapte în schimbul mandragorelor fiului tău.

16 S eara, pe cînd se întorcea Iacov dela cîmp, Lea i -a ieşit înainte, şi a zis:,, La mine ai să vii, căci te-am cumpărat cu mandragorele fiului meu.`` Şi în noaptea aceea s'a culcat cu ea.

Seara, când Iacov se întorcea de la câmp, Lea i-a ieşit în întâmpinare şi i-a zis: „Trebuie să intri la mine, pentru că te-am cumpărat cu mandragorele fiului meu.“ Astfel, el s-a culcat cu ea în acea noapte.

17 D umnezeu a ascultat pe Lea, care a rămas însărcinată, şi a născut lui Iacov al cincilea fiu.

Dumnezeu a ascultat-o pe Lea, iar ea a rămas însărcinată şi i-a născut lui Iacov un al cincilea fiu.

18 L ea a zis:,, M'a răsplătit Dumnezeu, pentrucă am dat bărbatului meu pe roaba mea.`` De aceea i -a pus numele Isahar (Răsplătire).

Lea a zis: „Dumnezeu m-a răsplătit, pentru că am dat-o pe sclava mea soţului meu.“ Şi i-a pus numele Isahar.

19 L ea a rămas iarăş însărcinată, şi a născut un al şaselea fiu lui Iacov.

Lea a rămas din nou însărcinată şi i-a născut lui Iacov un al şaselea fiu.

20 L ea a zis:,, Frumos dar mi -a dat Dumnezeu! De data aceasta, bărbatul meu va locui cu mine, căci i-am născut şase fii.`` Deaceea i -a pus numele Zabulon (Locuinţă).

Ea a zis: „Dumnezeu mi-a oferit un dar preţios! De data aceasta soţul meu mă va onora, pentru că i-am născut şase fii!“ Şi i-a pus celui din urmă numele Zabulon.

21 Î n urmă, a născut o fată, căreia i -a pus numele Dina (Judecată).

După aceea a născut o fiică pe care a numit-o Dina.

22 D umnezeu Şi -a adus aminte de Rahela, a ascultat -o, şi a făcut -o să aibă copii.

Dumnezeu Şi-a adus aminte de Rahela, a ascultat-o şi i-a deschis pântecele.

23 E a a rămas însărcinată, şi a născut un fiu; şi a zis:,, Mi -a luat Dumnezeu ocara!``

Ea a rămas însărcinată, a născut un fiu şi a zis: „Dumnezeu mi-a luat ocara!“

24 Ş i i -a pus numele Iosif (Adaos), zicînd:,, Domnul să-mi mai adauge un fiu!``

I-a pus numele Iosif, zicând: „ Domnul să-mi mai adauge un fiu!“ Îmbogăţirea lui Iacov

25 D upă ce a născut Rahela pe Iosif, Iacov a zis lui Laban:,, Lasă-mă să plec, ca să mă duc acasă, în ţara mea.

După ce Rahela l-a născut pe Iosif, Iacov i-a zis lui Laban: – Lasă-mă să plec, să mă întorc acasă, în ţara mea.

26 D ă-mi nevestele şi copiii, pentru cari ţi-am slujit, şi voi pleca; fiindcă ştii ce slujbă ţi-am făcut.``

Dă-mi soţiile şi copiii pentru care ţi-am slujit, ca astfel să pot pleca, căci ştii cât ţi-am slujit.

27 L aban i -a zis:,, Dacă am căpătat trecere înaintea ta, mai zăboveşte; văd bine că Domnul m'a binecuvîntat din pricina ta;

Dar Laban i-a răspuns: – Dacă am găsit bunăvoinţă la tine, te rog să mai rămâi. Am aflat prin ghicire că Domnul m-a binecuvântat datorită ţie;

28 h otărăşte-mi simbria ta, şi ţi -o voi da.``

spune-mi plata şi ţi-o voi da.

29 I acov i -a răspuns:,,Ştii cum ţi-am slujit, şi cum ţi-au propăşit vitele cu mine;

Atunci Iacov i-a zis: – Ştii cum ţi-am slujit şi cum le-a mers animalelor cu mine,

30 c ăci puţinul pe care -l aveai înainte de venirea mea, a crescut mult, şi Domnul te -a binecuvîntat ori încotro am mers eu. Acum, cînd am să muncesc şi pentru casa mea?``

pentru că puţinul pe care-l aveai înainte să vin eu s-a înmulţit foarte mult; Domnul te-a binecuvântat oriunde m-am dus eu. Acum dar, când voi lucra şi pentru familia mea?

31 L aban a zis:,, Ce să-ţi dau?`` Şi Iacov a răspuns:,, Să nu-mi dai nimic. Dacă te învoieşti cu ce-ţi voi spune, îţi voi paşte turma şi mai departe, şi o voi păzi.

Laban a întrebat: – Ce să-ţi dau? – Nu trebuie să-mi dai nimic, a răspuns Iacov. Dacă vrei să continui să-ţi păstoresc şi să-ţi păzesc turma, fă următorul lucru pentru mine:

32 A zi am să trec prin toată turma ta; am să pun deoparte din oi orice miel sein şi pestriţ şi orice miel negru, şi din capre tot ce este pestriţ şi sein. Aceasta să fie simbria mea.

lasă-mă să trec astăzi prin turma ta şi să pun deoparte toţi mieii pestriţi şi cu pete, toţi mieii negri şi toţi iezii cu pete şi pestriţi; aceasta să-mi fie plata.

33 I ată cum se va dovedi cinstea mea: deacum încolo, cînd ai să vii să-mi vezi simbria, tot ce nu va fi sein şi pestriţ între capre şi negru între miei, şi se va găsi la mine, să fie socotit ca furat.``

În viitor, dreptatea mea va vorbi pentru mine atunci când îmi vei vedea plata: tot ce nu va fi pătat sau pestriţ între capre şi negru între miei, dar care va fi găsit la mine, să fie socotit ca furat.

34 L aban a zis:,, Bine! fie aşa cum ai zis.``

– Bine! a spus Laban. Fie aşa cum ai zis.

35 Î n aceeaş zi, a pus deoparte ţapii bălţaţi şi pestriţi, toate caprele seine şi pestriţe, toate cele ce aveau alb pe ele, şi toţi mieii cari erau negri. Le -a dat în mînile fiilor săi.

În acea zi, el a pus deoparte ţapii vărgaţi şi cu pete, toate caprele pestriţe şi cu pete, toate cele care aveau alb pe ele, şi toţi mieii negri şi le-a dat în grija fiilor săi.

36 A poi a pus o depărtare de trei zile de drum între el şi Iacov; şi Iacov păştea celelalte oi ale lui Laban.

Apoi a pus o distanţă de trei zile între el şi Iacov, în timp ce Iacov continua să păstorească restul turmelor lui Laban.

37 I acov a luat nuiele verzi de plop, de migdal şi de platan; a despoiat de pe ele făşii de coajă, şi a făcut să se vadă albeaţa care era pe nuiele.

Iacov a luat nuiele verzi de plop, de migdal şi de platan şi le-a descojit, astfel încât să se poată vedea lemnul alb al acestora.

38 A poi a pus nuielele, pe cari le despoiase de coajă în jgheaburi, în adăpători, subt ochii oilor cari veneau să bea, ca atunci cînd vor veni să bea, să zămislească.

Apoi a pus nuielele pe care le-a descojit înaintea oilor, în jgheaburi, adică în adăpătoare, de unde veneau oile să bea, pentru ca ele să zămislească atunci când veneau să bea.

39 O ile zămisleau uitîndu-se la nuiele, şi făceu miei bălţaţi, seini şi pestriţi.

Oile au zămislit înaintea nuielelor şi au fătat miei vărgaţi, pestriţi şi cu pete.

40 I acov despărţea mieii aceştia, şi abătea feţele oilor din turma lui Laban către cele seine şi bălţate. Şi -a făcut astfel turme deosebite, pe cari nu le -a împreunat cu turma lui Laban.

Iacov a despărţit mieii, iar oile lui Laban le-a pus cu faţa spre oile negre şi pestriţe. El şi-a pus deoparte turmele lui şi nu le-a amestecat cu cele ale lui Laban.

41 O ridecîteori se înferbîntau oile cele mai tari, Iacov punea nuielele în jghiaburi, subt ochii oilor, ca ele să zămislească uitîndu-se la nuiele.

Ori de câte ori oile mai puternice erau în călduri, Iacov punea nuiele înaintea lor, în jgheaburi, pentru ca ele să zămislească lângă acestea.

42 C înd oile erau slabe, nu punea nuielele; aşa că cele slabe erau pentru Laban, iar cele tari pentru Iacov.

Dar când oile erau slabe, nu punea nuiele, astfel încât cele slabe erau pentru Laban, iar cele puternice, pentru Iacov.

43 O mul acela s'a îmbogăţit astfel din ce în ce mai mult; a avut multe turme, robi şi roabe, cămile şi măgari.

Acest om s-a îmbogăţit foarte mult şi avea multe turme, sclave şi sclavi, cămile şi măgari.