1 C ând Rahela a văzut că ea nu i-a născut nici un copil lui Iacov, a invidiat-o pe sora sa şi i-a zis lui Iacov: – Dă-mi copii, altfel voi muri!

Cînd a văzut Rahela că nu face copii lui Iacov, a pismuit pe soru-sa, şi a zis lui Iacov:,, Dă-mi copii, ori mor!``

2 I acov s-a mâniat pe Rahela şi i-a răspuns: – Sunt eu în locul lui Dumnezeu, Care te-a oprit să ai copii?

Iacov s'a mîniat pe Rahela, şi a zis:,, Sînt eu oare în locul lui Dumnezeu, care te -a oprit să ai copii?``

3 A poi ea i-a zis: – Aici este sclava mea, Bilha! Intră la ea, pentru ca ea să nască pe genunchii mei şi pentru ca să-mi pot zidi şi eu o familie prin ea.

Ea a zis:,, Iată roaba mea Bilha; culcă-te cu ea, ca să nască pe genunchii mei, şi să am şi eu copii prin ea.``

4 A stfel, Rahela i-a dat-o de soţie lui Iacov pe sclava ei, Bilha; Iacov a intrat la ea,

Şi i -a dat de nevastă pe roaba ei Bilha; şi Iacov s'a culcat cu ea.

5 i ar ea a rămas însărcinată şi i-a născut lui Iacov un fiu.

Bilha a rămas însărcinată, şi a născut lui Iacov un fiu.

6 A tunci Rahela a zis: „Dumnezeu mi-a făcut dreptate, mi-a auzit glasul şi mi-a dat un fiu!“ De aceea i-a pus numele Dan.

Rahela a zis:,, Mi -a făcut Dumnezeu dreptate, şi mi -a auzit glasul, şi mi -a dăruit un fiu.`` De aceea i -a pus numele Dan (A judecat).

7 B ilha, sclava Rahelei, a rămas din nou însărcinată şi i-a născut lui Iacov un al doilea fiu.

Bilha, roaba Rahelii, a rămas iar însărcinată, şi a născut lui Iacov un al doilea fiu.

8 A tunci Rahela a zis: „Cu lupte mari m-am războit cu sora mea şi am biruit!“ De aceea i-a pus numele Neftali.

Rahela a zis:,, Am luptat cu Dumnezeu împotriva sorei mele, şi am biruit.`` Deaceea i -a pus numele Neftali (Luptele lui Dumnezeu).

9 C ând Lea a văzut că ea a încetat să mai aibă copii, a luat-o pe sclava ei, Zilpa, şi i-a dat-o de soţie lui Iacov.

Cînd a văzut Lea că nu mai naşte, a luat pe roaba sa Zilpa, şi a dat -o lui Iacov de nevastă.

10 Z ilpa, sclava Leei, i-a născut un fiu lui Iacov.

Zilpa, roaba Leii, a născut lui Iacov un fiu.

11 L ea a zis: „Ce noroc!“ şi i-a pus numele Gad.

Cu noroc!`` a zis Lea. De aceea i -a pus numele Gad (Noroc).

12 Z ilpa, sclava Leei, i-a născut lui Iacov un al doilea fiu.

Zilpa, roaba Leii, a născut un al doilea fiu lui Iacov.

13 L ea a zis: „Cât de fericită sunt, pentru că femeile mă vor numi fericită!“; şi i-a pus numele Aşer.

Ce fericită sînt!`` a zis Lea;,, căci femeile mă vor numi fericită.` De aceea i -a pus numele Aşer (Fericit).

14 P e vremea seceratului grâului, Ruben a plecat la câmp şi a găsit mandragore pe care le-a adus mamei lui, Lea. Rahela i-a zis Leei: – Te rog, dă-mi şi mie din mandragorele fiului tău.

Ruben a ieşit odată afară, pe vremea seceratului grîului, şi a găsit mandragore pe cîmp. Le -a adus mamei sale Lea. Atunci Rahela a zis Leii:,, Dă-mi, te rog, din mandragorele fiului tău.``

15 D ar ea a răspuns: – Nu-ţi ajunge că mi-ai luat bărbatul, de vrei să iei şi mandragorele fiului meu? – Bine, a spus Rahela, se poate culca cu tine la noapte în schimbul mandragorelor fiului tău.

Ea i -a răspuns:,, Nu-ţi ajunge că mi-ai luat bărbatul, de vrei să iei şi mandragorele fiului meu?`` Şi Rahela a zis:,, Ei bine! poate să se culce cu tine în noaptea aceasta, pentru mandragorele fiului tău.``

16 S eara, când Iacov se întorcea de la câmp, Lea i-a ieşit în întâmpinare şi i-a zis: „Trebuie să intri la mine, pentru că te-am cumpărat cu mandragorele fiului meu.“ Astfel, el s-a culcat cu ea în acea noapte.

Seara, pe cînd se întorcea Iacov dela cîmp, Lea i -a ieşit înainte, şi a zis:,, La mine ai să vii, căci te-am cumpărat cu mandragorele fiului meu.`` Şi în noaptea aceea s'a culcat cu ea.

17 D umnezeu a ascultat-o pe Lea, iar ea a rămas însărcinată şi i-a născut lui Iacov un al cincilea fiu.

Dumnezeu a ascultat pe Lea, care a rămas însărcinată, şi a născut lui Iacov al cincilea fiu.

18 L ea a zis: „Dumnezeu m-a răsplătit, pentru că am dat-o pe sclava mea soţului meu.“ Şi i-a pus numele Isahar.

Lea a zis:,, M'a răsplătit Dumnezeu, pentrucă am dat bărbatului meu pe roaba mea.`` De aceea i -a pus numele Isahar (Răsplătire).

19 L ea a rămas din nou însărcinată şi i-a născut lui Iacov un al şaselea fiu.

Lea a rămas iarăş însărcinată, şi a născut un al şaselea fiu lui Iacov.

20 E a a zis: „Dumnezeu mi-a oferit un dar preţios! De data aceasta soţul meu mă va onora, pentru că i-am născut şase fii!“ Şi i-a pus celui din urmă numele Zabulon.

Lea a zis:,, Frumos dar mi -a dat Dumnezeu! De data aceasta, bărbatul meu va locui cu mine, căci i-am născut şase fii.`` Deaceea i -a pus numele Zabulon (Locuinţă).

21 D upă aceea a născut o fiică pe care a numit-o Dina.

În urmă, a născut o fată, căreia i -a pus numele Dina (Judecată).

22 D umnezeu Şi-a adus aminte de Rahela, a ascultat-o şi i-a deschis pântecele.

Dumnezeu Şi -a adus aminte de Rahela, a ascultat -o, şi a făcut -o să aibă copii.

23 E a a rămas însărcinată, a născut un fiu şi a zis: „Dumnezeu mi-a luat ocara!“

Ea a rămas însărcinată, şi a născut un fiu; şi a zis:,, Mi -a luat Dumnezeu ocara!``

24 I -a pus numele Iosif, zicând: „ Domnul să-mi mai adauge un fiu!“ Îmbogăţirea lui Iacov

Şi i -a pus numele Iosif (Adaos), zicînd:,, Domnul să-mi mai adauge un fiu!``

25 D upă ce Rahela l-a născut pe Iosif, Iacov i-a zis lui Laban: – Lasă-mă să plec, să mă întorc acasă, în ţara mea.

După ce a născut Rahela pe Iosif, Iacov a zis lui Laban:,, Lasă-mă să plec, ca să mă duc acasă, în ţara mea.

26 D ă-mi soţiile şi copiii pentru care ţi-am slujit, ca astfel să pot pleca, căci ştii cât ţi-am slujit.

Dă-mi nevestele şi copiii, pentru cari ţi-am slujit, şi voi pleca; fiindcă ştii ce slujbă ţi-am făcut.``

27 D ar Laban i-a răspuns: – Dacă am găsit bunăvoinţă la tine, te rog să mai rămâi. Am aflat prin ghicire că Domnul m-a binecuvântat datorită ţie;

Laban i -a zis:,, Dacă am căpătat trecere înaintea ta, mai zăboveşte; văd bine că Domnul m'a binecuvîntat din pricina ta;

28 s pune-mi plata şi ţi-o voi da.

hotărăşte-mi simbria ta, şi ţi -o voi da.``

29 A tunci Iacov i-a zis: – Ştii cum ţi-am slujit şi cum le-a mers animalelor cu mine,

Iacov i -a răspuns:,,Ştii cum ţi-am slujit, şi cum ţi-au propăşit vitele cu mine;

30 p entru că puţinul pe care-l aveai înainte să vin eu s-a înmulţit foarte mult; Domnul te-a binecuvântat oriunde m-am dus eu. Acum dar, când voi lucra şi pentru familia mea?

căci puţinul pe care -l aveai înainte de venirea mea, a crescut mult, şi Domnul te -a binecuvîntat ori încotro am mers eu. Acum, cînd am să muncesc şi pentru casa mea?``

31 L aban a întrebat: – Ce să-ţi dau? – Nu trebuie să-mi dai nimic, a răspuns Iacov. Dacă vrei să continui să-ţi păstoresc şi să-ţi păzesc turma, fă următorul lucru pentru mine:

Laban a zis:,, Ce să-ţi dau?`` Şi Iacov a răspuns:,, Să nu-mi dai nimic. Dacă te învoieşti cu ce-ţi voi spune, îţi voi paşte turma şi mai departe, şi o voi păzi.

32 l asă-mă să trec astăzi prin turma ta şi să pun deoparte toţi mieii pestriţi şi cu pete, toţi mieii negri şi toţi iezii cu pete şi pestriţi; aceasta să-mi fie plata.

Azi am să trec prin toată turma ta; am să pun deoparte din oi orice miel sein şi pestriţ şi orice miel negru, şi din capre tot ce este pestriţ şi sein. Aceasta să fie simbria mea.

33 Î n viitor, dreptatea mea va vorbi pentru mine atunci când îmi vei vedea plata: tot ce nu va fi pătat sau pestriţ între capre şi negru între miei, dar care va fi găsit la mine, să fie socotit ca furat.

Iată cum se va dovedi cinstea mea: deacum încolo, cînd ai să vii să-mi vezi simbria, tot ce nu va fi sein şi pestriţ între capre şi negru între miei, şi se va găsi la mine, să fie socotit ca furat.``

34 – Bine! a spus Laban. Fie aşa cum ai zis.

Laban a zis:,, Bine! fie aşa cum ai zis.``

35 Î n acea zi, el a pus deoparte ţapii vărgaţi şi cu pete, toate caprele pestriţe şi cu pete, toate cele care aveau alb pe ele, şi toţi mieii negri şi le-a dat în grija fiilor săi.

În aceeaş zi, a pus deoparte ţapii bălţaţi şi pestriţi, toate caprele seine şi pestriţe, toate cele ce aveau alb pe ele, şi toţi mieii cari erau negri. Le -a dat în mînile fiilor săi.

36 A poi a pus o distanţă de trei zile între el şi Iacov, în timp ce Iacov continua să păstorească restul turmelor lui Laban.

Apoi a pus o depărtare de trei zile de drum între el şi Iacov; şi Iacov păştea celelalte oi ale lui Laban.

37 I acov a luat nuiele verzi de plop, de migdal şi de platan şi le-a descojit, astfel încât să se poată vedea lemnul alb al acestora.

Iacov a luat nuiele verzi de plop, de migdal şi de platan; a despoiat de pe ele făşii de coajă, şi a făcut să se vadă albeaţa care era pe nuiele.

38 A poi a pus nuielele pe care le-a descojit înaintea oilor, în jgheaburi, adică în adăpătoare, de unde veneau oile să bea, pentru ca ele să zămislească atunci când veneau să bea.

Apoi a pus nuielele, pe cari le despoiase de coajă în jgheaburi, în adăpători, subt ochii oilor cari veneau să bea, ca atunci cînd vor veni să bea, să zămislească.

39 O ile au zămislit înaintea nuielelor şi au fătat miei vărgaţi, pestriţi şi cu pete.

Oile zămisleau uitîndu-se la nuiele, şi făceu miei bălţaţi, seini şi pestriţi.

40 I acov a despărţit mieii, iar oile lui Laban le-a pus cu faţa spre oile negre şi pestriţe. El şi-a pus deoparte turmele lui şi nu le-a amestecat cu cele ale lui Laban.

Iacov despărţea mieii aceştia, şi abătea feţele oilor din turma lui Laban către cele seine şi bălţate. Şi -a făcut astfel turme deosebite, pe cari nu le -a împreunat cu turma lui Laban.

41 O ri de câte ori oile mai puternice erau în călduri, Iacov punea nuiele înaintea lor, în jgheaburi, pentru ca ele să zămislească lângă acestea.

Oridecîteori se înferbîntau oile cele mai tari, Iacov punea nuielele în jghiaburi, subt ochii oilor, ca ele să zămislească uitîndu-se la nuiele.

42 D ar când oile erau slabe, nu punea nuiele, astfel încât cele slabe erau pentru Laban, iar cele puternice, pentru Iacov.

Cînd oile erau slabe, nu punea nuielele; aşa că cele slabe erau pentru Laban, iar cele tari pentru Iacov.

43 A cest om s-a îmbogăţit foarte mult şi avea multe turme, sclave şi sclavi, cămile şi măgari.

Omul acela s'a îmbogăţit astfel din ce în ce mai mult; a avut multe turme, robi şi roabe, cămile şi măgari.