1 D umnezeule, scapă-mă, căci mi-au ajuns apele până la gât!

(Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat ca şi,, Crinii``. Un psalm al lui David.) Scapă-mă, Dumnezeule, căci îmi ameninţă apele viaţa.

2 M ă afund în mâl, nu mai găsesc loc tare; intru în adâncurile apei şi mă înghit şuvoaiele.

Mă afund în noroi, şi nu mă pot ţinea; am căzut în prăpastie, şi dau apele peste mine.

3 A m obosit strigând, mi s-a uscat gâtul; mi se topesc ochii tânjind după Dumnezeul meu.

Nu mai pot strigînd, mi se usucă gîtlejul, mi se topesc ochii, privind spre Dumnezeul meu.

4 C ei ce mă urăsc fără motiv sunt mai mulţi decât perii capului meu, mulţi sunt cei ce vor să mă piardă, duşmani ai mei fără temei. Trebuie să dau înapoi ce nu am furat.

Cei ce mă urăsc fără temei, sînt mai mulţi decît perii capului meu; ce puternici sînt ceice vor să mă peardă, ceice pe nedrept îmi sînt vrăjmaşi; trebuie să dau înapoi ce n'am furat.

5 D umnezeule, Tu-mi cunoşti nechibzuinţa, păcatele mele nu-Ţi sunt ascunse.

Dumnezeule, Tu cunoşti nebunia mea, şi greşelile mele nu-Ţi sînt ascunse.

6 F ie ca cei ce nădăjduiesc în Tine să nu se ruşineze din pricina mea, Stăpâne, Doamne al Oştirilor, fie ca cei ce Te caută să nu roşească din pricina mea, Dumnezeule al lui Israel!

Să nu rămînă de ruşine, din pricina mea, ceice nădăjduiesc în Tine, Doamne, Dumnezeul oştirilor! Să nu roşească de ruşine, din pricina mea, ceice Te caută, Dumnezeul lui Israel!

7 D in pricina Ta port eu ocara, şi dezonoarea mi-a acoperit faţa.

Căci pentru Tine port eu ocara, şi îmi acopere faţa ruşinea.

8 S unt considerat un străin de către fraţii mei, un venetic de către fiii mamei mele,

Am ajuns un străin pentru fraţii mei, şi un necunoscut pentru fiii mamei mele.

9 c ăci râvna pentru Casa Ta mă mistuie şi ocările celor ce Te ocărăsc au căzut peste mine!

Căci rîvna Casei Tale mă mănîncă şi ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine cad asupra mea.

10 C ând plâng şi postesc, ei mă batjocoresc.

Plîng şi postesc, şi ei mă ocărăsc.

11 C ând îmbrac sacul de jale, ei mă fac de pomină.

Mă îmbrac cu sac, şi ei mă batjocoresc.

12 C ei ce stau la poarta cetăţii mă vorbesc, cei ce se îmbată cântă despre mine.

Ceice stau la poartă vorbesc de mine, şi ceice beau băuturi tari mă pun în cîntece.

13 T otuşi eu tot Ţie mă voi ruga, Doamne, pentru vremea bunăvoinţei Tale. Dumnezeule, în marea Ta îndurare, răspunde-mi cu izbăvirea Ta sigură!

Dar eu către Tine îmi înalţ rugăciunea, Doamne, la vremea potrivită. În bunătatea Ta cea mare, răspunde-mi, Dumnezeule, şi dă-mi ajutorul Tău!

14 I zbăveşte-mă din noroi, să nu mă afund! Să fiu izbăvit de cei ce mă urăsc şi de adâncurile apei!

Scoate-mă din noroi, ca să nu mă mai afund! Să fiu izbăvit de vrăjmaşii mei şi din prăpastie!

15 Ş uvoaiele apelor să nu mă ducă, să nu mă înghită adâncul, să nu se închidă deasupra-mi gura gropii!

Să nu mai dea valurile peste mine, să nu mă înghită adîncul, şi să nu se închidă groapa peste mine!

16 D oamne, răspunde-mi, căci îndurarea Ta este atât de bună! După mila Ta cea mare, întoarce-Ţi faţa spre mine!

Ascultă-mă, Doamne, căci bunătatea Ta este nemărginită. În îndurarea Ta cea mare, întoarce-Ţi privirile spre mine,

17 N u-Ţi ascunde faţa de robul Tău, căci sunt în necaz, ci răspunde-mi degrabă!

şi nu-Ţi ascunde faţa de robul Tău! Căci sînt în necaz: grăbeşte de m'ascultă!

18 A propie-Te de sufletul meu şi răscumpără-mi-l! Din pricina celor ce mă urăsc, scapă-mă!

Apropie-Te de sufletul meu şi izbăveşte -l! Scapă-mă, din pricina vrăjmaşilor mei!

19 T u cunoşti ocara mea, ruşinea mea, dezonoarea mea şi pe toţi duşmanii mei.

Tu ştii ce ocară, ce ruşine şi batjocură mi se face; toţi protivnicii mei sînt înaintea Ta.

20 O cara mi-a frânt inima, mi-a îmbolnăvit-o. Tânjesc după compasiune, dar nu este, după mângâietori, dar nu-i găsesc.

Ocara îmi rupe inima, şi sînt bolnav; aştept să -i fie cuiva milă de mine, dar degeaba; aştept mîngîietori, şi nu găsesc niciunul.

21 C i ei îmi pun în mâncare venin, iar pentru setea mea îmi dau să beau oţet.

Ei îmi pun fiere în mîncare, şi, cînd mi -e sete, îmi dau să beau oţet.

22 S ă li se prefacă într-o cursă masa întinsă înaintea lor, iar bunăstarea – într-un laţ!

Să li se prefacă masa într'o cursă, şi liniştea într'un laţ!

23 S ă li se întunece ochii ca să nu mai vadă! Fă să li se clatine mereu coapsele!

Să li se întunece ochii, şi să nu mai vadă, şi clatină-le mereu coapsele!

24 V arsă-Ţi furia peste ei şi să-i ajungă mânia Ta aprinsă!

Varsă-Ţi mînia peste ei, şi să -i atingă urgia Ta aprinsă!

25 F ie-le locuinţa pustiită şi nimeni să nu mai locuiască în corturile lor!

Pustie să le rămînă locuinţa, şi nimeni să nu mai locuiască în corturile lor!

26 Ş i aceasta pentru că ei urmăresc pe cel lovit de Tine şi povestesc suferinţa celor răniţi de Tine.

Căci ei prigonesc pe cel lovit de Tine, povestesc suferinţele celor răniţi de Tine.

27 A daugă alte nelegiuiri la nelegiuirile lor şi fă să nu ajungă la dreptatea Ta!

Adaugă alte nelegiuiri la nelegiuirile lor, şi să n'aibă parte de îndurarea Ta!

28 Ş terge-i din Cartea celor vii şi nu-i scrie alături de cei drepţi!

Să fie şterşi din cartea vieţii, şi să nu fie scrişi împreună cu cei neprihăniţi!

29 E u însă sunt necăjit şi îndurerat; fie ca mântuirea Ta, Dumnezeule, să mă pună la adăpost într-un loc înalt!

Eu sînt nenorocit şi sufăr: Dumnezeule, ajutorul Tău să mă ridice!

30 A tunci voi lăuda prin cântec Numele lui Dumnezeu şi-L voi mări prin mulţumiri!

Atunci voi lăuda Numele lui Dumnezeu prin cîntări, şi prin laude Îl voi preamări.

31 A cest lucru va fi mai plăcut Domnului decât un bou sau un viţel cu coarne şi copite.

Lucrul acesta este mai plăcut Domnului, decît un viţel cu coarne şi copite!

32 C ei necăjiţi vor vedea şi se vor bucura. Trăiască inima voastră, a celor ce căutaţi pe Dumnezeu,

Nenorociţii văd lucrul acesta şi se bucură; voi, cari căutaţi pe Dumnezeu, veselă să vă fie inima!

33 c ăci Domnul ascultă pe cei sărmani şi nu-i dispreţuieşte pe cei luaţi captivi dintre ai Lui!

Căci Domnul ascultă pe cei săraci, şi nu nesocoteşte pe prinşii Lui de război.

34 S ă-L laude cerul şi pământul, mările şi tot ce mişună prin ele,

Să -L laude cerurile şi pămîntul, mările şi tot ce mişună în ele!

35 c ăci Dumnezeu va mântui Sionul şi va construi cetăţile lui Iuda! Ei vor locui acolo şi le vor moşteni;

Căci Dumnezeu va mîntui Sionul, şi va zidi cetăţile lui Iuda; ele vor fi locuite şi luate în stăpînire;

36 u rmaşii robilor Săi le vor moşteni şi cei ce iubesc Numele Lui vor locui acolo.

sămînţa robilor Lui le va moşteni, şi cei ce iubesc Numele Lui vor locui în ele.