1 V inul este batjocoritor şi băutura tare este gălăgioasă; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept.

Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept. -

2 T eroarea pe care o insuflă regele este ca răcnetul unui leu; cine îi provoacă mânia îşi pierde viaţa.

Frica pe care o însuflă împăratul este ca răcnetul unui leu, cine îl supără, păcătuieşte împotriva sa însuş. -

3 E ste o onoare pentru om să evite certurile, dar orice nebun se arată gata de ceartă.

Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpînit de aprindere. -

4 L eneşul nu ară toamna, aşa că nu va găsi nimic la seceriş.

Toamna, leneşul nu ară; la secerat, ar vea să strîngă roade, dar nu este nimic! -

5 S faturile inimii unui om sunt ca nişte ape adânci, dar cel priceput ştie să scoată din ele.

Sfaturile în inima omului sînt ca nişte ape adînci, dar omul priceput ştie să scoată din ele. -

6 M ulţi oameni pretind că au bunătate, dar cine poate găsi un om credincios?

Mulţi oameni îşi trîmbiţează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? -

7 C el drept umblă în integritatea lui; binecuvântaţi îi sunt copiii după el!

Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el! -

8 C ând regele stă pe tronul lui ca să judece, spulberă orice rău cu privirea lui.

Împăratul, care şade pe scaunul de domnie al dreptăţii, risipeşte orice rău cu privirea lui. -

9 C ine poate spune: „Mi-am păstrat inima curată, sunt curat şi fără păcat.“?

Cine poate zice:,, Mi-am curăţit inima, sînt curat de păcatul meu?`` -

10 G reutăţile diferite şi măsurile diferite sunt ambele o urâciune înaintea Domnului.

Două feluri de greutăţi şi două feluri de măsuri, sînt o scîrbă înaintea Domnului. -

11 C hiar şi un copil se face cunoscut prin faptele lui, dacă purtarea lui este curată şi dreaptă.

Copilul lasă să se vadă încă din faptele lui dacă purtarea lui va fi curată şi fără prihană. -

12 U rechea care aude şi ochiul care vede, Domnul le-a făcut pe amândouă!

Urechea care aude, şi ochiul care vede, şi pe una şi pe celalt, Domnul le -a făcut. -

13 N u iubi somnul, căci vei ajunge sărac! Deschide ochii şi te vei sătura de mâncare!

Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, şi te vei sătura de pîne. -

14 „ Nu-i bun, nu-i bun!“, spune cumpărătorul, şi, plecând, se laudă cu ce a cumpărat.

Rău! Rău!`` zice cumpărătorul, şi plecînd, se fericeşte. -

15 A ur şi mărgăritare sunt din abundenţă, dar buzele care răspândesc cunoştinţa sunt un giuvaier preţios.

Este aur şi sînt multe mărgăritare; dar buzele înţelepte sînt un lucru scump. -

16 I a-i haina celui ce a girat pentru un străin şi ţine-o garanţie dacă a girat pentru o străină!

Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul; şi ţine -l zălog pentru alţii. -

17 M âncarea obţinută prin înşelătorie este dulce omului, dar, după aceea, gura lui va fi plină de pietriş.

Pînea minciunii este dulce omului, dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriş. -

18 P lanurile se pun la cale prin sfat; deci, fă războiul prin sfaturi înţelepte!

Planurile se pun la cale prin sfat! Fă războiul cu chibzuinţă. -

19 C el ce umblă cu bârfe dezvăluie gânduri tainice; de aceea nu te asocia cu omul care vorbeşte prea mult.

Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucrurile ascunse; şi cu cel ce nu-şi poate ţinea gura să nu te amesteci. -

20 D acă un om îşi blestemă tatăl sau mama, i se va stinge candela în negura nopţii.

Dacă cineva blăstămă pe tatăl său şi pe mamă-sa, i se va stinge lumina în mijlocul întunerecului. -

21 O moştenire câştigată repede la început nu va fi binecuvântată la sfârşit.

O moştenire repede cîştigată dela început, nu va fi binecuvîntată la sfîrşit. -

22 N u spune: „Îi voi întoarce eu acest rău!“ Nădăjduieşte în Domnul, şi El te va scăpa!

Nu zice:,,Îi voi întoarce eu răul!`` Nădăjduieşte în Domnul, şi El te va ajuta. -

23 G reutăţile diferite sunt o urâciune înaintea Domnului şi cântarul înşelător nu Îi este plăcut.

Domnul urăşte două feluri de greutăţi, şi cîntarul mincinos nu este un lucru bun. -

24 P aşii omului sunt îndrumaţi de Domnul. Cum şi-ar putea înţelege omul propria-i cale?

Domnu îndreaptă paşii omului, dar ce înţelege omul din calea sa? -

25 E ste o capcană pentru om să facă în pripă o promisiune sfântă şi abia mai târziu să se gândească la jurămintele făcute.

Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduinţă sfîntă, şi abea după ce a făcut juruinţa să se gîndească. -

26 U n rege înţelept îi spulberă pe cei răi şi trece cu roata de treierat peste ei.

Un împărat înţelept vîntură pe cei răi, şi trece cu roata peste ei. -

27 S uflarea omului este o candelă a Domnului, care cercetează toate odăile fiinţei lui.

Suflarea omului este o lumină a Domnului, care pătrunde pînă în fundul măruntaielor. -

28 Î ndurarea şi credincioşia îl protejează pe rege şi, prin bunătate, tronul lui este în siguranţă.

Bunătatea şi credincioşia păzesc pe împărat, şi el îşi întăreşte scaunul de domnie prin bunătate. -

29 G loria tinerilor este puterea lor, iar perii albi sunt cinstea bătrânilor.

Slava tinerilor este tăria, dar podoaba bătrînilor sînt perii albi. -

30 L oviturile şi rănile curăţă răul şi bătăile curăţă odăile fiinţei.

Mijloacele de vindecare pentru cel rău sînt bătăile şi vînătăile pînă la rană. -