1 I ov a răspuns:
Iov a luat cuvîntul şi a zis:
2 „ Ascultaţi cu atenţie cuvintele mele! Aceasta este mângâierea pe care v-o cer.
Ascultaţi, ascultaţi cuvintele mele, daţi-mi măcar această mîngîiere.
3 L ăsaţi-mă să vorbesc, iar atunci când voi termina, vă puteţi bate joc.
Lăsaţi-mă să vorbesc, vă rog; şi, după ce voi vorbi, veţi putea să vă bateţi joc.
4 E ste plângerea mea adresată unui om? Şi de ce n-aş fi nerăbdător?
Oare împotriva unui om se îndreaptă plîngerea mea? Şi pentruce n'aş fi nerăbdător?
5 P riviţi-mă, miraţi-vă şi puneţi-vă mâna la gură!
Priviţi-mă, miraţi-vă, şi puneţi mîna la gură.
6 C ând mă gândesc la acestea mă înspăimânt şi un tremur îmi cuprinde trupul.
Cînd mă gîndesc, mă înspăimînt, şi un tremur îmi apucă tot trupul:
7 D e ce trăiesc cei răi, de ce ajung la bătrâneţe şi se întăresc în putere?
Pentruce trăiesc cei răi? Pentruce îi vezi îmbătrînind şi sporind în putere?
8 Î şi văd copiii aşezaţi în jurul lor şi urmaşii cum propăşesc sub ochii lor.
Sămînţa lor se întăreşte cu ei şi în faţa lor, odraslele lor propăşesc supt ochii lor.
9 C asele lor sunt în siguranţă, fără teamă, nici o nuia a lui Dumnezeu nu este asupra lor.
În casele lor domneşte pacea, fără umbră de frică; nuiaua lui Dumnezeu nu vine să -i lovească.
10 T aurii lor sunt întotdeauna prăsitori, vacile lor zămislesc şi niciodată nu leapădă.
Taurii lor sînt plini de vlagă şi prăsitori, juncanele lor zămislesc şi nu leapădă.
11 Î şi lasă copilaşii să se împrăştie ca o turmă şi copiii lor zburdă pe lângă ei.
Îşi lasă copiii să se împrăştie ca nişte oi, şi copiii se sbeguiesc în jurul lor.
12 E i cântă la tamburină şi harfă şi se bucură la sunetul fluierului.
Cîntă cu sunet de tobă şi de arfă, se desfătează cu sunete de caval.
13 E i îşi trăiesc zilele în bunăstare şi se coboară în Locuinţa Morţilor în pace.
Îşi petrec zilele în fericire, şi se pogoară într'o clipă în locuinţa morţilor.
14 Î i zic lui Dumnezeu: «Pleacă de la noi! Nu vrem să cunoaştem căile Tale.
Şi totuş ziceau lui Dumnezeu:, Pleacă dela noi. Nu voim să cunoaştem căile Tale.
15 C ine este Cel Atotputernic ca să-I slujim? Ce câştigăm dacă ne rugăm Lui?»
Ce este Cel Atot puternic, ca să -I slujim? Ce vom cîştiga dacă -I vom înălţa rugăciuni?
16 N u se bucură ei de bunăstarea lor? Departe de mine însă sfatul celor răi!
Ce! nu sînt ei în stăpînirea fericirii? -Departe de mine sfatul celor răi! -
17 D e câte ori li se stinge candela celor răi şi vine nenorocirea peste cei ca ei? Le dă Dumnezeu dureri în mânia Lui?
dar de multe ori se întîmplă să li se stingă candela, să vină sărăcia peste ei, să le dea şi lor Dumnezeu partea lor de dureri în mînia Lui,
18 S unt ei ca paiul înaintea vântului şi ca pleava luată de furtună?
să fie ca paiul luat de vînt, ca pleava luată de vîrtej?
19 V oi ziceţi: «Dumnezeu păstrează pedeapsa pentru copiii lor!» Însă el, cel nelegiuit, ar trebui pedepsit, ca astfel să-şi dea seama!
Veţi zice că pentru fiii Săi păstrează Dumnezeu pedeapsa. Dar pe el, pe nelegiuit, ar trebui să -l pedepsească Dumnezeu, ca să simtă;
20 O chii lui să vadă nimicirea lui şi el să bea din mânia Celui Atotputernic.
el ar trebui să-şi vadă nimicirea, el ar trebui să bea mînia Celui Atotputernic.
21 C ăci ce-i pasă lui de familia pe care o lasă în urmă, când numărul lunilor lui au ajuns la capăt?
Căci, ce -i pasă lui ce va fi de casa lui după el, cînd numărul lunilor i s'a împlinit?
22 Î l va învăţa cineva pe Dumnezeu cunoştinţa, pe El, Cel Care judecă pe cei înălţaţi?
Oare pe Dumnezeu Îl vom învăţa minte, pe El, care cîrmuieşte duhurile cereşti?
23 U n om moare în plină putere, în deplină siguranţă şi fără greutăţi,
Unul moare în mijlocul propăşirii, păcii şi fericirii,
24 c u trupul plin de grăsime şi cu măduva mustind în oasele lui.
cu coapsele încărcate de grăsime, şi măduva oaselor plină de suc.
25 I ar un altul moare cu amărăciune în suflet, fără să fi gustat niciodată fericirea.
Altul moare, cu amărăciunea în suflet, fără să se fi bucurat de vreo fericire,
26 T otuşi amândoi stau în ţărână şi viermii îi acoperă.
şi amîndoi adorm în ţărînă, amîndoi sînt mîncaţi de viermi.
27 Ş tiu bine ce gândiţi, planurile prin care vreţi să-mi faceţi rău.
Ştiu eu bine cari sînt gîndurile voastre, ce judecăţi nedrepte rostiţi asupra mea.
28 V oi ziceţi: «Unde este casa celui mare? Unde este cortul locuinţei celor răi?»
Voi ziceţi:, Unde este casa apăsătorului? Unde este cortul în care locuiau nelegiuiţii?`
29 N u i-aţi întrebat pe cei ce călătoresc şi n-aţi luat voi aminte la mărturia lor,
Dar ce! n'aţi întrebat pe călători, şi nu ştiţi ce istorisesc ei?
30 p otrivit căreia cel rău e cruţat în ziua nenorocirii şi scăpat în ziua mâniei?
Cum în ziua nenorocirii, cel rău este cruţat, şi în ziua mîniei, el scapă.
31 C ine îl mustră în faţă pentru purtarea lui? Cine îl răsplăteşte pentru ce a făcut?
Cine îl mustră în faţă pentru purtarea lui? Cine îi răsplăteşte tot ce a făcut?
32 C ând e dus în groapă, i se pune o strajă la mormânt.
Este dus la groapă, şi i se pune o strajă la mormînt.
33 B ulgării din vale îi sunt dulci; toţi oamenii merg după el şi o mulţime fără număr merge înaintea lui.
Bulgării din vale îi sînt mai uşori, căci toţi oamenii merg după el, şi o mulţime îi merge înainte.
34 D eci cum mă veţi mângâia voi cu vorbe deşarte? Ce mai rămâne din răspunsurile voastre decât minciună?“
Pentruce dar îmi daţi mîngîieri deşerte? Ce mai rămîne din răspunsurile voastre decît viclenie?``