1 I ov a răspuns:
Hiob antwortete und sprach:
2 „ Ascultaţi cu atenţie cuvintele mele! Aceasta este mângâierea pe care v-o cer.
Hört doch meiner Rede zu und laßt mir das anstatt eurer Tröstungen sein!
3 L ăsaţi-mă să vorbesc, iar atunci când voi termina, vă puteţi bate joc.
Vertragt mich, daß ich auch rede, und spottet darnach mein!
4 E ste plângerea mea adresată unui om? Şi de ce n-aş fi nerăbdător?
Handle ich denn mit einem Menschen? oder warum sollte ich ungeduldig sein?
5 P riviţi-mă, miraţi-vă şi puneţi-vă mâna la gură!
Kehrt euch her zu mir; ihr werdet erstarren und die Hand auf den Mund legen müssen.
6 C ând mă gândesc la acestea mă înspăimânt şi un tremur îmi cuprinde trupul.
Wenn ich daran denke, so erschrecke ich, und Zittern kommt mein Fleisch an.
7 D e ce trăiesc cei răi, de ce ajung la bătrâneţe şi se întăresc în putere?
Warum leben denn die Gottlosen, werden alt und nehmen zu an Gütern?
8 Î şi văd copiii aşezaţi în jurul lor şi urmaşii cum propăşesc sub ochii lor.
Ihr Same ist sicher um sie her, und ihre Nachkömmlinge sind bei ihnen.
9 C asele lor sunt în siguranţă, fără teamă, nici o nuia a lui Dumnezeu nu este asupra lor.
Ihr Haus hat Frieden vor der Furcht, und Gottes Rute ist nicht über ihnen.
10 T aurii lor sunt întotdeauna prăsitori, vacile lor zămislesc şi niciodată nu leapădă.
Seinen Stier läßt man zu, und es mißrät ihm nicht; seine Kuh kalbt und ist nicht unfruchtbar.
11 Î şi lasă copilaşii să se împrăştie ca o turmă şi copiii lor zburdă pe lângă ei.
Ihre jungen Kinder lassen sie ausgehen wie eine Herde, und ihre Knaben hüpfen.
12 E i cântă la tamburină şi harfă şi se bucură la sunetul fluierului.
Sie jauchzen mit Pauken und Harfen und sind fröhlich mit Flöten.
13 E i îşi trăiesc zilele în bunăstare şi se coboară în Locuinţa Morţilor în pace.
Sie werden alt bei guten Tagen und erschrecken kaum einen Augenblick vor dem Tode,
14 Î i zic lui Dumnezeu: «Pleacă de la noi! Nu vrem să cunoaştem căile Tale.
die doch sagen zu Gott: "Hebe dich von uns, wir wollen von deinen Wegen nicht wissen!
15 C ine este Cel Atotputernic ca să-I slujim? Ce câştigăm dacă ne rugăm Lui?»
Wer ist der Allmächtige, daß wir ihm dienen sollten? oder was sind wir gebessert, so wir ihn anrufen?"
16 N u se bucură ei de bunăstarea lor? Departe de mine însă sfatul celor răi!
"Aber siehe, ihr Glück steht nicht in ihren Händen; darum soll der Gottlosen Sinn ferne von mir sein."
17 D e câte ori li se stinge candela celor răi şi vine nenorocirea peste cei ca ei? Le dă Dumnezeu dureri în mânia Lui?
Wie oft geschieht's denn, daß die Leuchte der Gottlosen verlischt und ihr Unglück über sie kommt? daß er Herzeleid über sie austeilt in seinem Zorn?
18 S unt ei ca paiul înaintea vântului şi ca pleava luată de furtună?
daß sie werden wie Stoppeln vor dem Winde und wie Spreu, die der Sturmwind wegführt?
19 V oi ziceţi: «Dumnezeu păstrează pedeapsa pentru copiii lor!» Însă el, cel nelegiuit, ar trebui pedepsit, ca astfel să-şi dea seama!
"Gott spart desselben Unglück auf seine Kinder". Er vergelte es ihm selbst, daß er's innewerde.
20 O chii lui să vadă nimicirea lui şi el să bea din mânia Celui Atotputernic.
Seine Augen mögen sein Verderben sehen, und vom Grimm des Allmächtigen möge er trinken.
21 C ăci ce-i pasă lui de familia pe care o lasă în urmă, când numărul lunilor lui au ajuns la capăt?
Denn was ist ihm gelegen an seinem Hause nach ihm, wenn die Zahl seiner Monden ihm zugeteilt ist?
22 Î l va învăţa cineva pe Dumnezeu cunoştinţa, pe El, Cel Care judecă pe cei înălţaţi?
Wer will Gott lehren, der auch die Hohen richtet?
23 U n om moare în plină putere, în deplină siguranţă şi fără greutăţi,
Dieser stirbt frisch und gesund in allem Reichtum und voller Genüge,
24 c u trupul plin de grăsime şi cu măduva mustind în oasele lui.
sein Melkfaß ist voll Milch, und seine Gebeine werden gemästet mit Mark;
25 I ar un altul moare cu amărăciune în suflet, fără să fi gustat niciodată fericirea.
jener aber stirbt mit betrübter Seele und hat nie mit Freuden gegessen;
26 T otuşi amândoi stau în ţărână şi viermii îi acoperă.
und liegen gleich miteinander in der Erde, und Würmer decken sie zu.
27 Ş tiu bine ce gândiţi, planurile prin care vreţi să-mi faceţi rău.
Siehe, ich kenne eure Gedanken wohl und euer frevles Vornehmen gegen mich.
28 V oi ziceţi: «Unde este casa celui mare? Unde este cortul locuinţei celor răi?»
Denn ihr sprecht: "Wo ist das Haus des Fürsten? und wo ist die Hütte, da die Gottlosen wohnten?"
29 N u i-aţi întrebat pe cei ce călătoresc şi n-aţi luat voi aminte la mărturia lor,
Habt ihr denn die Wanderer nicht befragt und nicht gemerkt ihre Zeugnisse?
30 p otrivit căreia cel rău e cruţat în ziua nenorocirii şi scăpat în ziua mâniei?
Denn der Böse wird erhalten am Tage des Verderbens, und am Tage des Grimms bleibt er.
31 C ine îl mustră în faţă pentru purtarea lui? Cine îl răsplăteşte pentru ce a făcut?
Wer will ihm ins Angesicht sagen, was er verdient? wer will ihm vergelten, was er tut?
32 C ând e dus în groapă, i se pune o strajă la mormânt.
Und er wird zu Grabe geleitet und hält Wache auf seinem Hügel.
33 B ulgării din vale îi sunt dulci; toţi oamenii merg după el şi o mulţime fără număr merge înaintea lui.
Süß sind ihm die Schollen des Tales, und alle Menschen ziehen ihm nach; und derer, die ihm vorangegangen sind, ist keine Zahl.
34 D eci cum mă veţi mângâia voi cu vorbe deşarte? Ce mai rămâne din răspunsurile voastre decât minciună?“
Wie tröstet ihr mich so vergeblich, und eure Antworten finden sich unrecht!