1 „ Aşa cum muştele moarte strică şi fermentează untdelemnul negustorului, tot aşa puţină nebunie copleşeşte înţelepciunea şi slava.

Schädliche Fliegen verderben gute Salben; also wiegt ein wenig Torheit schwerer denn Weisheit und Ehre.

2 I nima înţeleptului îl conduce la dreapta, dar inima nesăbuitului îl conduce la stânga.

Des Weisen Herz ist zu seiner Rechten; aber des Narren Herz ist zu seiner Linken.

3 P rostul umblă fără minte pe cale şi se laudă tuturor cu prostia lui.

Auch ob der Narr selbst närrisch ist in seinem Tun, doch hält er jedermann für einen Narren.

4 D acă izbucneşte mânia stăpânitorului împotriva ta, nu-ţi pierde cumpătul, căci calmul te păzeşte de mari păcate.

Wenn eines Gewaltigen Zorn wider dich ergeht, so laß dich nicht entrüsten; denn Nachlassen stillt großes Unglück.

5 E xistă un rău pe care l-am văzut sub soare, ca o greşeală care vine din partea stăpânitorului:

Es ist ein Unglück, das ich sah unter der Sonne, gleich einem Versehen, das vom Gewaltigen ausgeht:

6 p rostia este pusă în multe funcţii înalte, pe când cei înstăriţi ocupă funcţii modeste.

daß ein Narr sitzt in großer Würde, und die Reichen in Niedrigkeit sitzen.

7 A m văzut sclavi călare şi prinţi mergând pe jos ca sclavii.

Ich sah Knechte auf Rossen, und Fürsten zu Fuß gehen wie Knechte.

8 C el ce sapă groapa altuia, poate să cadă el în ea, iar pe cel ce dărâmă un zid, îl poate muşca un şarpe.

Aber wer eine Grube macht, der wird selbst hineinfallen; und wer den Zaun zerreißt, den wird eine Schlange stechen.

9 C ine sfărâmă pietre, poate fi lovit de ele, şi cine crapă lemne, se află în pericol din pricina lor.

Wer Steine wegwälzt, der wird Mühe damit haben; und wer Holz spaltet, der wird davon verletzt werden.

10 D acă fierul toporului este tocit şi lama lui neascuţită, trebuie să-ţi înteţeşti eforturile la tăiat! De aceea la câştig se ajunge prin înţelepciune!

Wenn ein Eisen stumpf wird und an der Schneide ungeschliffen bleibt, muß man's mit Macht wieder schärfen; also folgt auch Weisheit dem Fleiß.

11 C ând şarpele muşcă, fiindcă n-a fost vrăjit, stăpânul lui nu are nici un câştig.

Ein Schwätzer ist nichts Besseres als eine Schlange, die ohne Beschwörung sticht.

12 C uvintele gurii înţeleptului sunt o desfătare, dar buzele nebunului îl vor înghiţi.

Die Worte aus dem Mund eines Weisen sind holdselig; aber des Narren Lippen verschlingen ihn selbst.

13 P rimele cuvinte ale gurii lui sunt prosteşti, iar ultimele sunt nebunie curată –

Der Anfang seiner Worte ist Narrheit, und das Ende ist schädliche Torheit.

14 p rostul spune o mulţime de vorbe. Omul nu ştie ce se va întâmpla; cine îi poate spune ce va fi după el?

Ein Narr macht viele Worte; aber der Mensch weiß nicht, was gewesen ist, und wer will ihm sagen, was nach ihm werden wird?

15 O steneala prostului îl oboseşte; nici măcar nu cunoaşte drumul spre cetate.

Die Arbeit der Narren wird ihnen sauer, weil sie nicht wissen in die Stadt zu gehen.

16 V ai de tine ţară, al cărei rege este un copil şi ai cărei prinţi chefuiesc dis-de-dimineaţă!

Weh dir, Land, dessen König ein Kind ist, und dessen Fürsten in der Frühe speisen!

17 F erice de tine, ţară al cărei rege este de viţă nobilă şi ai cărei prinţi dau ospeţe la vremea potrivită, ca să se întărească, şi nu să se îmbete!

Wohl dir, Land, dessen König edel ist, und dessen Fürsten zu rechter Zeit speisen, zur Stärke und nicht zur Lust!

18 D in pricina leneviei se lasă grinda, iar, când mâinile sunt leneşe, plouă în casă.

Denn durch Faulheit sinken die Balken, und durch lässige Hände wird das Haus triefend.

19 O speţele se fac pentru a petrece, vinul este pentru înveselirea vieţii, dar argintul răspunde la toate.

Das macht, sie halten Mahlzeiten, um zu lachen, und der Wein muß die Lebendigen erfreuen, und das Geld muß ihnen alles zuwege bringen.

20 N u-l blestema pe rege nici chiar în mintea ta, nu-l blestema pe cel înstărit nici chiar în odaia ta de culcare, căci s-ar putea ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă spusele.“

Fluche dem König nicht in deinem Herzen und fluche dem Reichen nicht in deiner Schlafkammer; denn die Vögel des Himmels führen die Stimme fort, und die Fittiche haben, sagen's weiter.