1 A nd Job answereth and saith: --

Iov a luat cuvîntul şi a zis:

2 H ear ye diligently my word, And this is your consolation.

Ascultaţi, ascultaţi cuvintele mele, daţi-mi măcar această mîngîiere.

3 B ear with me, and I speak, And after my speaking -- ye may deride.

Lăsaţi-mă să vorbesc, vă rog; şi, după ce voi vorbi, veţi putea să vă bateţi joc.

4 I -- to man my complaint? and if, wherefore May not my temper become short?

Oare împotriva unui om se îndreaptă plîngerea mea? Şi pentruce n'aş fi nerăbdător?

5 T urn unto me, and be astonished, And put hand to mouth.

Priviţi-mă, miraţi-vă, şi puneţi mîna la gură.

6 Y ea, if I have remembered, then I have been troubled. And my flesh hath taken fright.

Cînd mă gîndesc, mă înspăimînt, şi un tremur îmi apucă tot trupul:

7 W herefore do the wicked live? They have become old, Yea, they have been mighty in wealth.

Pentruce trăiesc cei răi? Pentruce îi vezi îmbătrînind şi sporind în putere?

8 T heir seed is established, Before their face with them, And their offspring before their eyes.

Sămînţa lor se întăreşte cu ei şi în faţa lor, odraslele lor propăşesc supt ochii lor.

9 T heir houses peace without fear, Nor a rod of God upon them.

În casele lor domneşte pacea, fără umbră de frică; nuiaua lui Dumnezeu nu vine să -i lovească.

10 H is bullock hath eaten corn, and doth not loath. His cow bringeth forth safely, And doth not miscarry.

Taurii lor sînt plini de vlagă şi prăsitori, juncanele lor zămislesc şi nu leapădă.

11 T hey send forth as a flock their sucklings, And their children skip,

Îşi lasă copiii să se împrăştie ca nişte oi, şi copiii se sbeguiesc în jurul lor.

12 T hey lift up at timbrel and harp, And rejoice at the sound of an organ.

Cîntă cu sunet de tobă şi de arfă, se desfătează cu sunete de caval.

13 T hey wear out in good their days, And in a moment Sheol go down.

Îşi petrec zilele în fericire, şi se pogoară într'o clipă în locuinţa morţilor.

14 A nd they say to God, `Turn aside from us, And the knowledge of Thy ways We have not desired.

Şi totuş ziceau lui Dumnezeu:, Pleacă dela noi. Nu voim să cunoaştem căile Tale.

15 W hat the Mighty One that we serve Him? And what do we profit when we meet with Him?'

Ce este Cel Atot puternic, ca să -I slujim? Ce vom cîştiga dacă -I vom înălţa rugăciuni?

16 L o, not in their hand their good, (The counsel of the wicked Hath been far from me.)

Ce! nu sînt ei în stăpînirea fericirii? -Departe de mine sfatul celor răi! -

17 H ow oft is the lamp of the wicked extinguished, And come on them doth their calamity? Pangs He apportioneth in His anger.

dar de multe ori se întîmplă să li se stingă candela, să vină sărăcia peste ei, să le dea şi lor Dumnezeu partea lor de dureri în mînia Lui,

18 T hey are as straw before wind, And as chaff a hurricane hath stolen away,

să fie ca paiul luat de vînt, ca pleava luată de vîrtej?

19 G od layeth up for his sons his sorrow, He giveth recompense unto him -- and he knoweth.

Veţi zice că pentru fiii Săi păstrează Dumnezeu pedeapsa. Dar pe el, pe nelegiuit, ar trebui să -l pedepsească Dumnezeu, ca să simtă;

20 H is own eyes see his destruction, And of the wrath of the Mighty he drinketh.

el ar trebui să-şi vadă nimicirea, el ar trebui să bea mînia Celui Atotputernic.

21 F or what his delight in his house after him, And the number of his months cut off?

Căci, ce -i pasă lui ce va fi de casa lui după el, cînd numărul lunilor i s'a împlinit?

22 T o God doth teach knowledge, And He the high doth judge?

Oare pe Dumnezeu Îl vom învăţa minte, pe El, care cîrmuieşte duhurile cereşti?

23 T his dieth in his perfect strength, Wholly at ease and quiet.

Unul moare în mijlocul propăşirii, păcii şi fericirii,

24 H is breasts have been full of milk, And marrow his bones doth moisten.

cu coapsele încărcate de grăsime, şi măduva oaselor plină de suc.

25 A nd this dieth with a bitter soul, And have not eaten with gladness.

Altul moare, cu amărăciunea în suflet, fără să se fi bucurat de vreo fericire,

26 T ogether -- on the dust they lie down, And the worm doth cover them over.

şi amîndoi adorm în ţărînă, amîndoi sînt mîncaţi de viermi.

27 L o, I have known your thoughts, And the devices against me ye do wrongfully.

Ştiu eu bine cari sînt gîndurile voastre, ce judecăţi nedrepte rostiţi asupra mea.

28 F or ye say, `Where the house of the noble? And where the tent -- The tabernacles of the wicked?'

Voi ziceţi:, Unde este casa apăsătorului? Unde este cortul în care locuiau nelegiuiţii?`

29 H ave ye not asked those passing by the way? And their signs do ye not know?

Dar ce! n'aţi întrebat pe călători, şi nu ştiţi ce istorisesc ei?

30 T hat to a day of calamity is the wicked spared. To a day of wrath they are brought.

Cum în ziua nenorocirii, cel rău este cruţat, şi în ziua mîniei, el scapă.

31 W ho doth declare to his face his way? And that which he hath done, Who doth give recompence to him?

Cine îl mustră în faţă pentru purtarea lui? Cine îi răsplăteşte tot ce a făcut?

32 A nd he -- to the graves he is brought. And over the heap a watch is kept.

Este dus la groapă, şi i se pune o strajă la mormînt.

33 S weet to him have been the clods of the valley, And after him every man he draweth, And before him there is no numbering.

Bulgării din vale îi sînt mai uşori, căci toţi oamenii merg după el, şi o mulţime îi merge înainte.

34 A nd how do ye comfort me vanity, And in your answers hath been left trespass?

Pentruce dar îmi daţi mîngîieri deşerte? Ce mai rămîne din răspunsurile voastre decît viclenie?``