1 P roverbs of Solomon, son of David, king of Israel:

Pildele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel,

2 F or knowing wisdom and instruction, For understanding sayings of intelligence,

pentru cunoaşterea înţelepciunii şi învăţăturii, pentru înţelegerea cuvintelor minţii;

3 F or receiving the instruction of wisdom, Righteousness, judgment, and uprightness,

pentru căpătarea învăţăturilor de bun simţ, de dreptate, de judecată şi de nepărtinire;

4 F or giving to simple ones -- prudence, To a youth -- knowledge and discretion.

ca să dea celor neîncercaţi agerime de minte, tînărului cunoştinţă şi chibzuinţă, -

5 ( The wise doth hear and increaseth learning, And the intelligent doth obtain counsels.)

să asculte însă şi înţeleptul, şi îşi va mări ştiinţa, şi cel priceput, şi va căpăta iscusinţă-

6 F or understanding a proverb and its sweetness, Words of the wise and their acute sayings.

pentru prinderea înţelesului unei pilde sau al unui cuvînt adînc, înţelesul cuvintelor înţelepţilor şi al cuvintelor lor cu tîlc.

7 F ear of Jehovah a beginning of knowledge, Wisdom and instruction fools have despised!

Frica Domnului este începutul ştiinţei; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura.

8 H ear, my son, the instruction of thy father, And leave not the law of thy mother,

Ascultă, fiule, învăţătura tatălui tău, şi nu lepăda îndrumările mamei tale!

9 F or a graceful wreath they to thy head, And chains to thy neck.

Căci ele sînt o cunună plăcută pe capul tău, şi un lanţ de aur la gîtul tău.

10 M y son, if sinners entice thee be not willing.

Fiule, dacă nişte păcătoşi vor să te amăgească, nu te lăsa cîştigat de ei!

11 I f they say, `Come with us, we lay wait for blood, We watch secretly for the innocent without cause,

Dacă-ţi vor zice:,, Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei laţuri celui nevinovat;

12 W e swallow them as Sheol -- alive, And whole -- as those going down the pit,

haidem să -i înghiţim de vii, ca locuinţa morţilor, şi întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă;

13 E very precious substance we find, We fill our houses spoil,

vom găsi tot felul de lucruri scumpe, şi ne vom umplea casele cu pradă;

14 T hy lot thou dost cast among us, One purse is -- to all of us.'

vei avea şi tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toţii!`` -

15 M y son! go not in the way with them, Withhold thy foot from their path,

fiule, să nu porneşti la drum cu ei, abate-ţi piciorul de pe cărarea lor!

16 F or their feet to evil do run, And they haste to shed blood.

Căci picioarele lor aleargă la rău, şi se grăbesc să verse sînge.

17 S urely in vain is the net spread out before the eyes of any bird.

Dar degeaba se aruncă laţul înaintea ochilor tuturor păsărilor;

18 A nd they for their own blood lay wait, They watch secretly for their own lives.

căci ei întind curse tocmai împotriva sîngelui lor, şi sufletului lor îşi întind ei laţuri.

19 S o the paths of every gainer of dishonest gain, The life of its owners it taketh.

Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de cîştig: lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.

20 W isdom in an out-place crieth aloud, In broad places she giveth forth her voice,

Înţelepciunea strigă pe uliţe, îşi înalţă glasul în pieţe:

21 A t the head of the multitudes she calleth, In the openings of the gates, In the city her sayings she saith:

strigă unde e zarva mai mare; la porţi, în cetate, îşi spune cuvintele ei:

22 ` Till when, ye simple, do ye love simplicity? And have scorners their scorning desired? And do fools hate knowledge?

Pînă cînd veţi iubi prostia, proştilor? Pînă cînd le va plăcea batjocoritorilor batjocura, şi vor urî nebunii ştiinţa?

23 T urn back at my reproof, lo, I pour forth to you my spirit, I make known my words with you.

Întoarceţi-vă să ascultaţi mustrările mele! Iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscut cuvintele mele...

24 B ecause I have called, and ye refuse, I stretched out my hand, and none is attending,

Fiindcă eu chem şi voi vă împotriviţi, fiindcă îmi întind mîna şi nimeni ia seama,

25 A nd ye slight all my counsel, And my reproof ye have not desired.

fiindcă lepădaţi toate sfaturile mele, şi nu vă plac mustrările mele,

26 I also in your calamity do laugh, I deride when your fear cometh,

de aceea şi eu, voi rîde cînd veţi fi în vreo nenorocire, îmi voi bate joc de voi cînd vă va apuca groaza,

27 W hen your fear cometh as destruction, And your calamity as a hurricane doth come, When on you come adversity and distress.

cînd vă va apuca groaza ca o furtună, şi cînd vă va învălui nenorocirea ca un vîrtej, cînd va da peste voi necazul şi strîmtorarea.

28 T hen they call me, and I do not answer, They seek me earnestly, and find me not.

Atunci mă vor chema, şi nu voi răspunde; mă vor căuta, şi nu mă vor găsi.

29 B ecause that they have hated knowledge, And the fear of Jehovah have not chosen.

Pentrucă au urît ştiinţa, şi n'au ales frica Domnului,

30 T hey have not consented to my counsel, They have despised all my reproof,

pentrucă n'au iubit sfaturile mele, şi au nesocotit toate mustrările mele.

31 A nd they eat of the fruit of their way, And from their own counsels they are filled.

De aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor, şi se vor sătura cu sfaturile lor.

32 F or the turning of the simple slayeth them, And the security of the foolish destroyeth them.

Căci împotrivirea proştilor îi ucide, şi liniştea nebunilor îi pierde;

33 A nd whoso is hearkening to me dwelleth confidently, And quiet from fear of evil!'

dar cel ce m'ascultă va locui fără grijă, va trăi liniştit şi fără să se teamă de vreun rău.