1 B alances of deceit an abomination to Jehovah, And a perfect weight His delight.

Cumpăna înşelătoare este urîtă Domnului, dar cîntăreala dreaptă Îi este plăcută.

2 P ride hath come, and shame cometh, And with the lowly wisdom.

Cînd vine mîndria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.

3 T he integrity of the upright leadeth them, And the perverseness of the treacherous destroyeth them.

Neprihănirea oamenilor cinstiţi îi cîrmuieşte fără teamă, dar vicleniile celor stricaţi le aduc pieirea.

4 W ealth profiteth not in a day of wrath, And righteousness delivereth from death.

În ziua mîniei, bogăţia nu slujeşte la nimic; dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.

5 T he righteousness of the perfect maketh right his way, And by his wickedness doth the wicked fall.

Nevinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea, dar cel rău cade prin însăş răutatea lui.

6 T he righteousness of the upright delivereth them, And in mischief the treacherous are captured.

Nevinovăţia oamenilor fără prihană îi scapă, dar cei răi sînt prinşi de răutatea lor.

7 I n the death of a wicked man, hope perisheth, And the expectation of the iniquitous hath been lost.

La moartea celui rău, îi piere nădejdea, şi aşteptarea oamenilor nelegiuiţi este nimicită.

8 T he righteous from distress is drawn out, And the wicked goeth in instead of him.

Cel neprihănit este scăpat din strîmtoare, şi cel rău îi ia locul.

9 W ith the mouth a hypocrite corrupteth his friend, And by knowledge the righteous are drawn out.

Cu gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele său, dar cei neprihăniţi sînt scăpaţi prin ştiinţă.

10 I n the good of the righteous a city exulteth, And in the destruction of the wicked singing.

Cînd le merge bine celor neprihăniţi, toată cetatea se bucură; şi cînd pier cei răi, toţi strigă de veselie.

11 B y the blessing of the upright is a city exalted, And by the mouth of the wicked thrown down.

Cetatea se înalţă prin binecuvîntarea oamenilor fără prihană, dar este surpată prin gura celor răi. -

12 W hoso is despising his neighbour lacketh heart, And a man of understanding keepeth silence.

Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace. -

13 A busybody is revealing secret counsel, And the faithful of spirit is covering the matter.

Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s'a încredinţat. -

14 W ithout counsels do a people fall, And deliverance in a multitude of counsellors.

Cînd nu este chibzuinţă, poporul cade; dar biruinţa vine prin marele număr de sfetnici. -

15 E vil suffereth when he hath been surety a stranger, And whoso is hating suretyship is confident.

Cui se pune chezaş pentru altul, îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaş este liniştit. -

16 A gracious woman retaineth honour, And terrible retain riches.

O femeie plăcută capătă cinste, şi cei asupritori capătă bogăţie. -

17 A kind man is rewarding his own soul, And the fierce is troubling his own flesh.

Omul milostiv îşi face bine sufletului său, dar omul fără milă îşi turbură însăş carnea lui. -

18 T he wicked is getting a lying wage, And whoso is sowing righteousness -- a true reward.

Cel rău dobîndeşte un cîştig înşelător, dar cel ce samănă neprihănirea are o adevărată plată. -

19 R ightly righteousness for life, And whoso is pursuing evil -- for his own death.

Adevărata neprihănire duce la viaţă, dar cel ce urmăreşte răul găseşte moartea. -

20 A n abomination to Jehovah the perverse of heart, And the perfect of the way His delight.

Cei cu inima stricată sînt o scîrbă înaintea Domnului, dar cei ce umblă fără prihană Îi sînt plăcuţi.

21 H and to hand, the wicked is not acquitted, And the seed of the righteous hath escaped.

Hotărît: cel rău nu va rămînea nepedepsit, dar sămînţa celor neprihăniţi va fi scăpată. -

22 A ring of gold in the nose of a sow -- A fair woman and stubborn of behaviour.

Femeia frumoasă şi fără minte este ca un inel de aur pus în rîtul unui porc. -

23 T he desire of the righteous only good, The hope of the wicked transgression.

Dorinţa celor neprihăniţi este numai bine; dar aşteptarea celor răi este numai mînie-.

24 T here is who is scattering, and yet is increased, And who is keeping back from uprightness, only to want.

Unul, care dă cu mîna largă, ajunge mai bogat; şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decît să sărăcească. -

25 A liberal soul is made fat, And whoso is watering, he also is watered.

Sufletul binefăcător va fi săturat, şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el. -

26 W hoso is withholding corn, the people execrate him, And a blessing for the head of him who is selling.

Cine opreşte grîul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce -l vinde vine binecuvîntarea. -

27 W hoso is earnestly seeking good Seeketh a pleasing thing, And whoso is seeking evil -- it meeteth him.

Cine urmăreşte binele, îşi cîştigă bunăvoinţă, dar cine urmăreşte răul este atins de el. -

28 W hoso is confident in his wealth he falleth, And as a leaf, the righteous flourish.

Cine se încrede în bogăţii va cădea, dar cei neprihăniţi vor înverzi ca frunzişul. -

29 W hoso is troubling his own house inheriteth wind, And a servant the fool to the wise of heart.

Cine îşi turbură casa va moşteni vînt, şi nebunul va fi robul omului înţelept! -

30 T he fruit of the righteous a tree of life, And whoso is taking souls wise.

Rodul celui neprihănit este un pom de viaţă, şi cel înţelept cîştigă suflete. -

31 L o, the righteous in the earth is recompensed, Surely also the wicked and the sinner!

Iată, cel neprihănit este răsplătit pe pămînt; cu cît mai mult cel rău şi păcătos!