1 A soft answer turneth back fury, And a grievous word raiseth up anger.

Un răspuns blînd potoleşte mînia, dar o vorbă aspră aţîţă mînia.

2 T he tongue of the wise maketh knowledge good, And the mouth of fools uttereth folly.

Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. -

3 I n every place are the eyes of Jehovah, Watching the evil and the good.

Ochii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. -

4 A healed tongue a tree of life, And perverseness in it -- a breach in the spirit.

Limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. -

5 A fool despiseth the instruction of his father, And whoso is regarding reproof is prudent.

Nesocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept. -

6 t he house of the righteous abundant strength, And in the increase of the wicked -- trouble.

În casa celui neprihănit este mare belşug, dar în cîştigurile celui rău este turburare. -

7 T he lips of the wise scatter knowledge, And the heart of fools not right.

Buzele înţelepţilor samănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. -

8 T he sacrifice of the wicked an abomination to Jehovah, And the prayer of the upright His delight.

Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. -

9 A n abomination to Jehovah the way of the wicked, And whoso is pursuing righteousness He loveth.

Calea celui rău este urîtă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire. -

10 C hastisement grievous to him who is forsaking the path, Whoso is hating reproof dieth.

Cine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri. -

11 S heol and destruction before Jehovah, Surely also the hearts of the sons of men.

Locuinţa morţilor şi Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! -

12 A scorner loveth not his reprover, Unto the wise he goeth not.

Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi. -

13 A joyful heart maketh glad the face, And by grief of heart is the spirit smitten.

O inimă veselă înseninează faţa; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit. -

14 T he heart of the intelligent seeketh knowledge, And the mouth of fools enjoyeth folly.

Inima celor pricepuţi caută ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie. -

15 A ll the days of the afflicted evil, And gladness of heart a perpetual banquet.

Toate zilele celui nenorocit sînt rele, dar cel cu inima mulţămită are un ospăţ necurmat. -

16 B etter a little with the fear of Jehovah, Than much treasure, and tumult with it.

Mai bine puţin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăţie, cu turburare! -

17 B etter an allowance of green herbs and love there, Than a fatted ox, and hatred with it.

Mai bine un prînz de verdeţuri, şi dragoste, de cît un bou îngrăşat, şi ură. -

18 A man of fury stirreth up contention, And the slow to anger appeaseth strife.

Un om iute la mînie stîrneşte certuri, dar cine este încet la mînie potoleşte neînţelegerile. -

19 T he way of the slothful as a hedge of briers, And the path of the upright is raised up.

Drumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. -

20 A wise son rejoiceth a father. And a foolish man is despising his mother.

Un fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mamă-sa. -

21 F olly is joy to one lacking heart, And a man of intelligence directeth going.

Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -

22 W ithout counsel the making void of purposes, And in a multitude of counsellors it is established.

Planurile nu izbutesc, cînd lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc cînd sînt mulţi sfetnici. -

23 J oy to a man in the answer of his mouth, And a word in its season -- how good!

Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! -

24 A path of life on high for the wise, To turn aside from Sheol beneath.

Pentru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să -l abată de la locuinţa morţilor, care este jos. -

25 T he house of the proud Jehovah pulleth down, And He setteth up the border of the widow.

Domnul surpă casa celor mîndri, dar întăreşte hotarele văduvei. -

26 A n abomination to Jehovah thoughts of wickedness, And pure sayings of pleasantness.

Gîndurile rele sînt urîte Domnului, dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui. -

27 A dishonest gainer is troubling his house, And whoso is hating gifts liveth.

Cel lacom de cîştig îşi turbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi. -

28 T he heart of the righteous meditateth to answer, And the mouth of the wicked uttereth evil things.

Inima celui neprihănit se gîndeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi. -

29 F ar Jehovah from the wicked, And the prayer of the righteous He heareth.

Domnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi. -

30 T he light of the eyes rejoiceth the heart, A good report maketh fat the bone.

O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele. -

31 A n ear that is hearing the reproof of life Doth lodge among the wise.

Urechea care ia aminte la învăţăturile cari duc la viaţă, locuieşte în mijlocul înţelepţilor. -

32 W hoso is refusing instruction is despising his soul, And whoso is hearing reproof Is getting understanding.

Cel ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. -

33 T he fear of Jehovah the instruction of wisdom, And before honour humility!

Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. -