1 A nd it came to pass, on the second-first sabbath, as he is going through the corn fields, that his disciples were plucking the ears, and were eating, rubbing with the hands,

Într'o zi de Sabat, s'a întîmplat că Isus trecea prin lanurile de grîu. Ucenicii Lui smulgeau spice de grîu, le frecau cu mînile, şi le mîncau.

2 a nd certain of the Pharisees said to them, `Why do ye that which is not lawful to do on the sabbaths?'

Unii dintre Farisei le-au zis:,, Pentruce faceţi ce nu este îngăduit să faceţi în ziua Sabatului?``

3 A nd Jesus answering said unto them, `Did ye not read even this that David did, when he hungered, himself and those who are with him,

Isus le -a răspuns:,, Oare n'aţi citit ce a făcut David, cînd a flămînzit, el, şi cei ce erau împreună cu el?

4 h ow he went into the house of God, and the loaves of the presentation did take, and did eat, and gave also to those with him, which it is not lawful to eat, except only to the priests?'

Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, a luat pînile pentru punerea înaintea Domnului, a mîncat din ele, şi a dat şi celor ce erau cu el, măcar că nu era îngăduit să le mănînce decît preoţii?``

5 a nd he said to them, -- `The Son of Man is lord also of the sabbath.'

Şi le zicea:,, Fiul omului este Domn chiar şi al Sabatului.``

6 A nd it came to pass also, on another sabbath, that he goeth into the synagogue, and teacheth, and there was there a man, and his right hand was withered,

În altă zi de Sabat, s'a întîmplat că Isus a intrat în sinagogă, şi învăţa pe norod. Acolo era un om, care avea mîna dreaptă uscată.

7 a nd the scribes and the Pharisees were watching him, if on the sabbath he will heal, that they might find an accusation against him.

Cărturarii şi Fariseii pîndeau pe Isus, să vadă dacă -l va vindeca în ziua Sabatului, ca să aibă de ce să -L învinuiască.

8 A nd he himself had known their reasonings, and said to the man having the withered hand, `Rise, and stand in the midst;' and he having risen, stood.

Dar El le ştia gîndurile; şi a zis omului, care avea mîna uscată:,, Scoală-te, şi stăi în mijloc.`` El s'a sculat, şi a stătut în picioare.

9 T hen said Jesus unto them, `I will question you something: Is it lawful on the sabbaths to do good, or to do evil? life to save or to kill?'

Şi Isus le -a zis:,, Vă întreb: Este îngăduit în ziua Sabatului a face bine ori a face rău? A scăpa o viaţă sau a o pierde?``

10 A nd having looked round on them all, he said to the man, `Stretch forth thy hand;' and he did so, and his hand was restored whole as the other;

Atunci, Şi -a rotit privirile peste toţi, şi a zis omului:,,Întinde-ţi mîna!`` El a întins -o, şi mîna i s'a făcut sănătoasă ca şi cealaltă.

11 a nd they were filled with madness, and were speaking with one another what they might do to Jesus.

Ei turbau de mînie, şi s'au sfătuit ce ar putea să facă lui Isus.

12 A nd it came to pass in those days, he went forth to the mountain to pray, and was passing the night in the prayer of God,

În zilele acela, Isus S'a dus în munte să Se roage, şi a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.

13 a nd when it became day, he called near his disciples, and having chosen from them twelve, whom also he named apostles,

Cînd s'a făcut ziuă, a chemat pe ucenicii Săi, şi a ales dintre ei doisprezece, pe cari i -a numit apostoli, şi anume:

14 ( Simon, whom also he named Peter, and Andrew his brother, James and John, Philip and Bartholomew,

Pe Simon, pe care l -a numit şi Petru; pe Andrei, fratele lui; pe Iacov; pe Ioan; pe Filip; pe Bartolomeu;

15 M atthew and Thomas, James of Alphaeus, and Simon called Zelotes,

pe Matei; pe Toma; pe Iacov, fiul lui Alfeu; pe Simon, numit Zilotul;

16 J udas of James, and Judas Iscariot, who also became betrayer;)

pe Iuda, fiul lui Iacov; şi pe Iuda Iscarioteanul, care s'a făcut vînzător.

17 a nd having come down with them, he stood upon a level spot, and a crowd of his disciples, and a great multitude of the people from all Judea, and Jerusalem, and the maritime Tyre and Sidon, who came to hear him, and to be healed of their sicknesses,

S'a pogorît împreună cu ei, şi S'a oprit într'un podiş unde se aflau mulţi ucenici de ai Lui, şi o mare mulţime de oameni, cari veniseră din toată Iudea, din Ierusalim, şi de pe lîngă marea Tirului şi a Sidonului, ca să -L asculte şi să fie vindecaţi de boalele lor.

18 a nd those harassed by unclean spirits, and they were healed,

Cei chinuiţi de duhuri necurate, erau vindecaţi.

19 a nd all the multitude were seeking to touch him, because power from him was going forth, and he was healing all.

Şi tot norodul căuta să se atingă de El, pentrucă din El ieşea o putere, care -i vindeca pe toţi.

20 A nd he, having lifted up his eyes to his disciples, said: `Happy the poor -- because yours is the reign of God.

Atunci Isus Şi -a ridicat ochii spre ucenicii Săi, şi a zis:,, Ferice de voi, cari sînteţi săraci, pentrucă Împărăţia lui Dumnezeu este a voastră!

21 ` Happy those hungering now -- because ye shall be filled. `Happy those weeping now -- because ye shall laugh.

Ferice de voi, cari sînteţi flămînzi acum, pentrucă voi veţi fi săturaţi! Ferice de voi cari plîngeţi acum, pentrucă voi veţi rîde!

22 ` Happy are ye when men shall hate you, and when they shall separate you, and shall reproach, and shall cast forth your name as evil, for the Son of Man's sake --

Ferice de voi, cînd oamenii vă vor urî, vă vor izgoni dintre ei, vă vor ocărî, şi vor lepăda numele vostru ca ceva rău, din pricina Fiului omului!

23 r ejoice in that day, and leap, for lo, your reward great in the heaven, for according to these things were their fathers doing to the prophets.

Bucuraţi-vă în ziua aceea, şi săltaţi de veselie; pentrucă răsplata voastră este mare în cer; căci tot aşa făceau părinţii lor cu proorocii.

24 ` But wo to you -- the rich, because ye have got your comfort.

Dar, vai de voi, bogaţilor, pentrucă voi v'aţi primit aici mîngîerea!

25 ` Wo to you who have been filled -- because ye shall hunger. `Wo to you who are laughing now -- because ye shall mourn and weep.

Vai de voi, cari sînteţi sătui acum! Pentrucă voi veţi flămînzi! Vai de voi, cari rîdeţi acum, pentrucă voi veţi plînge şi vă veţi tîngui!

26 ` Wo to you when all men shall speak well of you -- for according to these things were their fathers doing to false prophets.

Vai de voi, cînd toţi oamenii vă vor grăi de bine! Fiindcă tot aşa făceau părinţii lor cu proorocii mincinoşi!

27 ` But I say to you who are hearing, Love your enemies, do good to those hating you,

Dar Eu vă spun vouă, cari Mă ascultaţi: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine celor ce vă urăsc,

28 b less those cursing you, and pray for those accusing you falsely;

binecuvîntaţi pe cei ce vă blastămă, rugaţi-vă pentru cei ce se poartă rău cu voi.

29 a nd to him smiting thee upon the cheek, give also the other, and from him taking away from thee the mantle, also the coat thou mayest not keep back.

Dacă te bate cineva peste o falcă, întoarce -i şi pe cealaltă. Dacă îţi ia cineva haina cu sila, nu -l opri să-ţi ia şi cămaşa.

30 ` And to every one who is asking of thee, be giving; and from him who is taking away thy goods, be not asking again;

Oricui îţi cere, dă -i; şi celuice-ţi ia cu sila ale tale, nu i le cere înapoi.

31 a nd as ye wish that men may do to you, do ye also to them in like manner;

Ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel.

32 a nd -- if ye love those loving you, what grace have ye? for also the sinful love those loving them;

Dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii iubesc pe cei ce -i iubesc pe ei.

33 a nd if ye do good to those doing good to you, what grace have ye? for also the sinful do the same;

Dacă faceţi bine celor ce vă fac bine, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii fac aşa.

34 a nd if ye lend of whom ye hope to receive back, what grace have ye? for also the sinful lend to sinners -- that they may receive again as much.

Şi dacă daţi cu împrumut acelora dela cari nădăjduiţi să luaţi înapoi, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii dau cu împrumut păcătoşilor, ca să ia înapoi întocmai.

35 ` But love your enemies, and do good, and lend, hoping for nothing again, and your reward will be great, and ye shall be sons of the Highest, because He is kind unto the ungracious and evil;

Voi însă, iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine şi daţi cu împrumut, fără să nădăjduiţi ceva în schimb. Şi răsplata voastră va fi mare, şi veţi fi fiii Celui Prea Înalt; căci El este bun şi cu cei nemulţămitori şi cu cei răi.

36 b e ye therefore merciful, as also your Father is merciful.

Fiţi dar milostivi, cum şi Tatăl vostru este milostiv.

37 ` And judge not, and ye may not be judged; condemn not, and ye may not be condemned; release, and ye shall be released.

Nu judecaţi, şi nu veţi fi judecaţi; nu osîndiţi, şi nu veţi fi osîndiţi; iertaţi, şi vi se va ierta.

38 ` Give, and it shall be given to you; good measure, pressed, and shaken, and running over, they shall give into your bosom; for with that measure with which ye measure, it shall be measured to you again.'

Daţi, şi vi se va da; ba încă, vi se va turna în sîn o măsură bună, îndesată, clătinată, care se va vărsa pe deasupra. Căci cu ce măsură veţi măsura, cu aceea vi se va măsura.``

39 A nd he spake a simile to them, `Is blind able to lead blind? shall they not both fall into a pit?

Le -a spus şi pilda următoare:,, Oare poate un orb să călăuzească pe un alt orb? Nu vor cădea amîndoi în groapă?

40 A disciple is not above his teacher, but every one perfected shall be as his teacher.

Ucenicul nu este mai pe sus de învăţătorul lui; dar orice ucenic desăvîrşit va fi ca învăţătorul lui.

41 ` And why dost thou behold the mote that is in thy brother's eye, and the beam that in thine own eye dost not consider?

De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, şi nu te uiţi cu băgare de seamă la bîrna din ochiul tău?

42 o r how art thou able to say to thy brother, Brother, suffer, I may take out the mote that in thine eye -- thyself the beam in thine own eye not beholding? Hypocrite, take first the beam out of thine own eye, and then thou shalt see clearly to take out the mote that in thy brother's eye.

Sau cum poţi să zici fratelui tău:, Frate, lasă-mă să-ţi scot paiul din ochi` şi, cînd colo, tu nu vezi bîrna din ochiul tău? Făţarnicule, scoate întîi bîrna din ochiul tău, şi atunci vei vedea desluşit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.

43 ` For there is not a good tree making bad fruit, nor a bad tree making good fruit;

Nu este niciun pom bun, care să facă roadă rea, şi niciun pom rău care să facă roadă bună.

44 f or each tree from its own fruit is known, for not from thorns do they gather figs, nor from a bramble do they crop a grape.

Căci orice pom se cunoaşte după roada lui. Nu se strîng smochine din spini, nici nu se culeg struguri din mărăcini.

45 ` The good man out of the good treasure of his heart doth bring forth that which good; and the evil man out of the evil treasure of his heart doth bring forth that which evil; for out of the abounding of the heart doth his mouth speak.

Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, iar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui; căci din prisosul inimii vorbeşte gura.

46 ` And why do ye call me, Lord, Lord, and do not what I say?

De ce-Mi ziceţi:, Doamne, Doamne!` şi nu faceţi ce spun Eu?

47 E very one who is coming unto me, and is hearing my words, and is doing them, I will shew you to whom he is like;

Vă voi arăta cu cine se aseamănă orice om care vine la Mine, aude cuvintele Mele, şi le face.

48 h e is like to a man building a house, who did dig, and deepen, and laid a foundation upon the rock, and a flood having come, the stream broke forth on that house, and was not able to shake it, for it had been founded upon the rock.

Se aseamănă cu un om care, cînd a zidit o casă, a săpat adînc înainte, şi a aşezat temelia pe stîncă. A venit o vărsare de ape, şi s'a năpustit şivoiul peste casa aceea, dar n'a putut s'o clatine, pentrucă era zidită pe stîncă.

49 ` And he who heard and did not, is like to a man having builded a house upon the earth, without a foundation, against which the stream brake forth, and immediately it fell, and the ruin of that house became great.'

Dar cine aude şi nu face, se aseamănă cu un om, care a zidit o casă pe pămînt, fără temelie. Şi s'a năpustit şivoiul asupra ei, ea s'a prăbuşit îndată, şi prăbuşirea acestei case a fost mare.``