1 M y son! if thou hast been surety for thy friend, Hast stricken for a stranger thy hand,

Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,

2 H ast been snared with sayings of thy mouth, Hast been captured with sayings of thy mouth,

dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,

3 D o this now, my son, and be delivered, For thou hast come into the hand of thy friend. Go, trample on thyself, and strengthen thy friend,

fă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el.

4 G ive not sleep to thine eyes, And slumber to thine eyelids,

Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!

5 B e delivered as a roe from the hand, And as a bird from the hand of a fowler.

Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...

6 G o unto the ant, O slothful one, See her ways and be wise;

Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!

7 W hich hath not captain, overseer, and ruler,

Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;

8 S he doth prepare in summer her bread, She hath gathered in harvest her food.

totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.

9 T ill when, O slothful one, dost thou lie? When dost thou arise from thy sleep?

Pînă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?

10 A little sleep, a little slumber, A little clasping of the hands to rest,

Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!...

11 A nd thy poverty hath come as a traveller, And thy want as an armed man.

Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

12 A man of worthlessness, a man of iniquity, Walking perverseness of mouth,

Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,

13 W inking with his eyes, speaking with his feet, Directing with his fingers,

clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.

14 F rowardness in his heart, devising evil at all times, Contentions he sendeth forth.

Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri.

15 T herefore suddenly cometh his calamity, Instantly he is broken -- and no healing.

De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.

16 T hese six hath Jehovah hated, Yea, seven abominations to His soul.

Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte:

17 E yes high -- tongues false -- And hands shedding innocent blood --

ochii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat,

18 A heart devising thoughts of vanity -- Feet hasting to run to evil --

inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,

19 A false witness doth breathe out lies -- And one sending forth contentions between brethren.

martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.

20 K eep, my son, the command of thy father, And leave not the law of thy mother.

Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:

21 B ind them on thy heart continually, Tie them on thy neck.

leagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.

22 I n thy going up and down, it leadeth thee, In thy lying down, it watcheth over thee, And thou hast awaked -- it talketh thee.

Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!

23 F or a lamp the command, And the law a light, And a way of life reproofs of instruction,

Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.

24 T o preserve thee from an evil woman, From the flattery of the tongue of a strange woman.

Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.

25 D esire not her beauty in thy heart, And let her not take thee with her eyelids.

N'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.

26 F or a harlot consumeth unto a cake of bread, And an adulteress the precious soul hunteth.

Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.

27 D oth a man take fire into his bosom, And are his garments not burnt?

Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?

28 D oth a man walk on the hot coals, And are his feet not scorched?

Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele?

29 S o he who hath gone in unto the wife of his neighbour, None who doth touch her is innocent.

Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.

30 T hey do not despise the thief, When he stealeth to fill his soul when he is hungry,

Hoţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;

31 A nd being found he repayeth sevenfold, All the substance of his house he giveth.

Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.

32 H e who committeth adultery a woman lacketh heart, He is destroying his soul who doth it.

Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.

33 A stroke and shame he doth find, And his reproach is not wiped away,

Nu va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.

34 F or jealousy the fury of a man, And he doth not spare in a day of vengeance.

Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării;

35 H e accepteth not the appearance of any atonement, Yea, he doth not consent, Though thou dost multiply bribes!

nu se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.